Motivul pentru care bulgarii refuză să muncească doar 4 zile pe săptămână

62571189
Shutterstock

Discuțiile despre o săptămână de lucru mai scurtă, deja testată în unele părți ale Europei, se confruntă cu o rezistență puternică în Bulgaria.

 

Ideea reducerii săptămânii de lucru la patru zile este ferm contestată de organizațiile patronale, potrivit unui sondaj BTA preluat de Novinite.

Dezbaterea a fost declanșată după ce Grecia a introdus un proiect de lege care ar permite părinților să lucreze patru zile, dar cu ture extinse de 10 ore în loc de cele opt ore standard.

În prezent, legislația bulgară stabilește săptămâna de lucru la cinci zile și 40 de ore. Împreună cu Grecia, Bulgaria înregistrează cele mai lungi ore de lucru efective din Uniunea Europeană, clasându-se în același timp pe ultimul loc în ceea ce privește ponderea angajaților care lucrează ore suplimentare.

În același timp, productivitatea muncii din Bulgaria rămâne cea mai scăzută din UE - doar 56,8% din media blocului comunitar.

Citește și
Mark Rutte: Washingtonul nu a anunțat aliaţii NATO că urma să atace Iranul de teama unor scurgeri de informaţii
Mark Rutte: Washingtonul nu a anunțat aliaţii NATO că urma să atace Iranul de teama unor scurgeri de informaţii

Maria Mincheva, vicepreședinta Camerei Industriale Bulgare (BIC), a susținut că țara nu este pregătită pentru un model de patru zile.

Ea a subliniat scăderea forței de muncă și îmbătrânirea populației, subliniind că mai puține ore ar însemna o producție mai mică. Potrivit acesteia, Bulgaria nu are nivelurile necesare de automatizare și digitalizare care ar permite angajaților să lucreze mai puțin fără a reduce producția.

”Oamenii nu sunt roboți”

O poziție similară a fost exprimată de Kiril Boșev, vicepreședinte al Asociației Capitalului Industrial (AIKB). El a explicat că reducerea săptămânii de lucru cu orele neschimbate ar reduce imediat productivitatea cu 20%, o pierdere pe care angajatorii nu și-o pot permite.

În opinia sa, acest lucru ar dăuna activității economice, ar reduce veniturile bugetare și ar duce la concedieri. Boșev a respins, de asemenea, propunerea grecească de patru zile cu ture de 10 ore, spunând că „oamenii nu sunt roboți” și angajații ar fi prea epuizați pentru a performa eficient în ultimele ore ale unor zile atât de lungi.

Sindicatele sunt, de asemenea, precaute. Alexander Zagorov, secretarul confederal al Confederației Sindicatelor Podkrepa, a subliniat că orice reformă a săptămânii de lucru necesită un dialog amplu cu lucrătorii.

El a avertizat că angajatorii se vor confrunta cu provocări serioase în reorganizarea programelor de lucru și a sistemelor de raportare. Mai mult, a adăugat el, angajații din Bulgaria nu solicită în mod activ o săptămână de lucru de patru zile.

Angajatorii nu știu cum să compenseze orele de muncă pierdute

Totuși, există exemple izolate de companii care testează modelul săptămânii de lucru mai scurte, a declarat Todor Kapitanov, vicepreședinte al Confederației Sindicatelor și Patronatelor Bulgare. Aceste experimente mențin de obicei salariile intacte.

Cu toate acestea, succesul unor astfel de aranjamente depinde de tipul de muncă prestată. Kapitanov a remarcat că firmele bulgare se confruntă deja cu deficitul de forță de muncă, care adesea le cere angajaților să îndeplinească mai multe roluri, ceea ce face ca întreprinderile să fie reticente în a reduce zilele de lucru.

El a susținut că barierele nu sunt în primul rând legale - Codul Muncii permite deja aranjamente flexibile - ci mai degrabă legate de piață, deoarece angajatorii nu sunt siguri cum să compenseze orele pierdute într-o piață a muncii tensionată.

Articol recomandat de sport.ro
VIDEO Gică Hagi, înconjurat de polițiști înainte de Turcia - România!
VIDEO Gică Hagi, înconjurat de polițiști înainte de Turcia - România!
Citește și...
Mark Rutte: Washingtonul nu a anunțat aliaţii NATO că urma să atace Iranul de teama unor scurgeri de informaţii
Mark Rutte: Washingtonul nu a anunțat aliaţii NATO că urma să atace Iranul de teama unor scurgeri de informaţii

Secretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat că președintele american Donald Trump nu și-a informat aliații despre atacul asupra Iranului, dorind să păstreze secretă campania și temându-se de scurgeri de informații.

Kaja Kallas: Rusia oferă informaţii Iranului pentru a ucide americani. SUA trebuie să pună presiune pe Moscova pentru pace
Kaja Kallas: Rusia oferă informaţii Iranului pentru a ucide americani. SUA trebuie să pună presiune pe Moscova pentru pace

Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, acuză Rusia că oferă Iranului informaţii folosite pentru a ucide americani în Orientul Mijlociu şi cere Washingtonului să crească presiunea asupra Moscovei, potrivit BFMTV.

WSJ: Iranul organizează atacuri asupra sinagogilor și școlilor evreiești din Europa
WSJ: Iranul organizează atacuri asupra sinagogilor și școlilor evreiești din Europa

Europa investighează posibila implicare a Iranului într-o serie de atacuri teroriste asupra școlilor, sinagogilor și companiilor evreiești legate de Israel, relatează The Wall Street Journal, citând surse.

Recomandări
Guvernul a adoptat ordonanța privind criza carburanților. Adaosul comercial, plafonat până la 30 iunie
Guvernul a adoptat ordonanța privind criza carburanților. Adaosul comercial, plafonat până la 30 iunie

Guvernul a aprobat OUG-ul prin care limitează marja comercială a benzinei şi motorinei, a explicat ministrul Dezvoltării. Proiectul nu are încă avizul de la Consiliul Economic și Social.

Baraj de foc pentru România: Drăgușin anunță un mediu ostil la Istanbul, Guler avertizează că „nu va fi ușor”
Baraj de foc pentru România: Drăgușin anunță un mediu ostil la Istanbul, Guler avertizează că „nu va fi ușor”

Naţionala României dispută, astăzi, semifinala play-off-ului pentru Cupa Mondială 2026, cu Turcia, pe Beşiktaş Park din Istanbul, cu începere de la ora 19:00 (ora României).

HARTA scumpirilor la benzină și motorină în UE de la începutul războiului din Iran. Locul neașteptat al României în clasament
HARTA scumpirilor la benzină și motorină în UE de la începutul războiului din Iran. Locul neașteptat al României în clasament

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a declanșat a treia mare criză energetică a deceniului, după pandemia din 2020 și războiul din Ucraina, iar efectele se resimt deja în Europa prin scumpiri accelerate la petrol, gaze și carburanți.