Nicușor Dan, după summit-ul de la Paris: S-a definit un document militar, care nu e public, privind garanțiile de securitate

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat, marţi seară, la finalul şedinţei Coaliţiei de Voinţă de la Paris, că s-au făcut paşi importanţi, mai ales că, pe lângă documentul oficial, public, care a fost adoptat s-a definit şi un document militar, care nu este public, dar care prevede în concret cum vor fi exercitate garanţiile de securitate.

”A avut loc o şedinţă a Coaliţiei de Voinţă fizică, spre deosebire de multe altele care au fost prin sisteme electronice. Cu participarea preşedintelui Zelenski şi, foarte important, cu participarea celor doi emisari ai preşedintelui Trump pentru Ucraina, domni Witkoff şi Kushner (...) Obiectivul acestei coaliţii a fost să contureze garanţii de securitate pentru Ucraina din momentul în care pacea va fi obţinută, astfel încât să existe garanţia că Ucraina nu va mai fi în situaţia în care a fost odată cu începerea războiului acum patru ani”, a spus Nicuşor Dan, potrivit News.ro.

În cadrul Coaliţiei de Voinţă s-a adoptat un document public şi unul militar, a precizat președintele României.

”Am făcut un pas important, în sensul că, pe de o parte, s-a adoptat un document public pe care îl aveţi, al tuturor statelor care participă la această Coaliţie de Voinţă. Mai important, în urma unei munci pe care au făcut-o echipele tehnice, şef de stat major, consilier de securitate şi aşa mai departe, s-a definit un document militar, care nu este public, care prevede, în concret, cum vor fi exercitate aceste garanţii de securitate, care sunt responsabilităţile pe care fiecare din participanţii la această coaliţie şi le asumă şi cine coordonează pe fiecare din elementele de garanţie. Foarte important, aşa cum am spus, că Statele Unite sunt parte din aceste garanţii de securitate, o dovadă că există un parteneriat transatlantic şi un mesaj de unitate şi de descurajare în faţa Rusiei”, a mai afirmat șeful statului.

Citește și

Nicușor Dan participă la Coaliția de voință de la Paris. Istoricul reuniunilor care vor să pună capăt războiului din Ucraina

Acesta a explicat că, pentru ca documentul aprobat să nu rămână o ”simplă declaraţie de intenţie”, fiecare ţară îl va trece prin Parlament. Detaliile, însă, a anunţat preşedintele, nu vor fi publice, fiind chestiuni militare.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnat marţi o declaraţie de intenţie pentru desfăşurarea unei forţe multinaţionale în Ucraina după intrarea în vigoare a unei încetări a focului.

Semnarea acestei declaraţii de intenţie ”deschide calea către un cadru juridic în care (militarii) ar putea fi detaşaţi pentru a asigura securitatea” teritoriului ucrainean, a declarat premierul britanic Keir Starmer.

Franţa şi Regatul Unit vor putea instala ”hub-uri militare” în Ucraina, a declarat Keir Starmer.

Cele 35 de ţări membre ale Coaliţiei de Voinţă au aprobat garanţii de securitate ”solide” pentru Ucraina, a spus, la rândul său, preşedintele Emmanuel Macron.

Cancelarul german Friedrich Merz a anunţat că trupele germane ar putea participa la forţa multinaţională, dar în afara Ucrainei.

Garanțiile de securitate acordate Ucrainei vor fi votate în Parlament

Președintele a explicat faptul că scopul acestei întruniri a fost acela ca statele participante să ofere garanții de siguranță Ucrainei după ce se vor termina negocierile de pace și că s-au făcut pași importanți.

În urma discuțiilor a fost elaborat un document cu garanțiile de securitate, responsabilitățile statelor semnatare. Președintele a dat asigurări că si Statele Unite fac parte din sistemul de garanții.

„S-a făcut un pas important. S-a adoptat un document public al tuturor statelor care participă la această coaliție. Mai important, în urma unei munci pe care au făcut-o echipele tehnice, s-a definit un document militar care prevede în concret cum vor fi exercitate aceste garanții, care sunt responsabilitățile”, a declarat președintele.

În ceea ce privește rolul României, Nicușor Dan a explicat faptul că nu vom trimite trupe în Ucraina și că vom avea un rol în logistica și pregătirea militarilor ucraineni pe teritoriul nostru sau în alte țări.

În plus, pentru ca documentul semnat de reprezentanții statelor participante, șeful statului a dat asigurări că responsabilitățile asumate de țara noastră vor fi supuse votului din Parlament. Cu toate acestea, documentul care va ajunge la legislativ va cuprinde detalii „generice”, a explicat șeful statului, subliniind că este vorba despre operațiuni militare.

Întrebat de corespondentul Știrilor ProTV, Camelia Donțu, despre garanțiile de securitate care vor fi oferite Ucrainei, Nicușor Dan a mai adăugat că acestea includ patru piloni care vor fi coordonați de câte o „națiune-liber”. Președintele a explicat faptul că România, alături de Turcia și Bulgaria, face parte din eforturile de deminare, parte a „pilonului naval”.

„Înainte să vă răspund, pe procedură, ca să vă dau niște elemente. În primul rând, coaliția asta știți că funcționează de doi ani și președinții României au avut un mandat pe care și l-au luat, deci ceea ce știți că România și-a asumat cam același lucru este, adică nu trupe în Ucraina. Suport logistic, pregătire pentru militari ucraineni în România sau în alte țări, în colaborare cu armatele din respectivele țări, participare la programe comune de înarmare. Și, pentru ca documentul de azi să nu fie o simplă declarație de intenție, pentru fiecare din țări, aceste angajamente vor fi trecute prin parlamente”, a explicat președintele.

Potrivit Reuters, aceste angajamente ar putea include:

- utilizarea capacităților militare;
- sprijinul informațional și logistic;
- inițiativa diplomatică;
- adoptarea de sancțiuni suplimentare.
- Se presupune, de asemenea, că membrii coaliției vor continua să ofere Ucrainei asistență militară și să furnizeze arme cu sprijinul SUA.

Este de remarcat faptul că țările coaliției vor participa, de asemenea, la „mecanismul de monitorizare și verificare a încetării focului”, care va fi condus de Statele Unite.

Principala problemă va fi coordonarea maximă a garanțiilor de securitate viitoare pe care Kievul ar trebui să le primească în cazul încetării războiului cu Rusia.

Trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, s-au aflat la Palatul Élysée pentru această reuniune, potrivit publicației ucrainen Unian.

Un total de 35 de țări și două organizații internaționale au participat la reuniunea ”Coaliției celor dispuși să acționeze”, care a avut loc la Paris pe 6 ianuarie.

27 de țări sunt reprezentate la nivel de lideri: Franța, Marea Britanie și Germania, toate trei prezidând reuniunea, precum și Albania, Belgia, Bulgaria, Canada, Croația, Danemarca, Spania, Estonia, Finlanda, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Suedia, Cehia, Polonia și Ucraina.

NATO a fost reprezentată de secretarul general Mark Rutte și de generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa.

Austria, Turcia, Cipru și Irlanda au fost reprezentate la nivel ministerial.

Japonia, Australia și Noua Zeelandă au fost reprezentate la nivel de ambasadori.
 

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Transferul iernii! Galatasaray negociază pentru un fotbalist român