Agheasma Mare – puterea apei sfințite la Bobotează. Cât timp se bea după 6 ianuarie

62603943
Shutterstock

Agheasma Mare este una dintre cele mai importante ape sfințite din tradiția creștin-ortodoxă, fiind legată direct de sărbătoarea Bobotezei, prăznuită pe 6 ianuarie.  

Considerată un simbol al curățirii, al binecuvântării și al reînnoirii sufletești, Agheasma Mare este luată de credincioși cu multă evlavie, atât pentru sănătate, cât și pentru protecția casei. O întrebare frecventă care apare după această mare sărbătoare este: cât timp se bea Agheasma Mare după 6 ianuarie și care este rânduiala corectă?

Ce este Agheasma Mare și cum se folosește apa sfințită

În România, sărbătoarea Bobotezei este însoțită de numeroase tradiții religioase, cel mai important obicei fiind participarea credincioșilor la slujba specială din 6 ianuarie și aducerea acasă a Agheasmei Mari, apa sfințită în această zi.

Agheasma Mare reprezintă apa binecuvântată în cadrul slujbei de Bobotează și este considerată de credincioși ca având o putere aparte. Sfințirea ei are loc în fiecare biserică și amintește de Botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului, eveniment central al acestei mari sărbători.

Este considerată un izvor de purificare și protecție. Ea curăță sufletul și trupul, aduce binecuvântare în casă și armonie în familie, întărește credința și se spune că poate ajuta la vindecarea bolilor. Folosită cu evlavie, este un simbol al norocului, liniștii și păcii în viața credincioșilor.

Citește și
O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută
O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută

Cum se sfințește Agheasma Mare

Agheasma Mare se sfințește de două ori, în legătură directă cu sărbătoarea Bobotezei. Aceasta se săvârşeşte atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele, cât şi în însăşi ziua Bobotezei, când se sfinţeşte aghiasma pe care credincioşii o iau pe la casele lor, pentru tot anul, conform doxologia.ro.

În ambele zile se săvârșește Slujba Aghesmei Mari, iar apa sfințită are aceeași putere și aceeași semnificație. Această rânduială amintește de Botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului și este una dintre cele mai solemne slujbe din anul bisericesc.

Credincioșii pot lua Agheasmă Mare atât în ajun, cât și în ziua de Bobotează, pentru a o păstra și folosi pe parcursul anului.

În timpul slujbei, preotul rostește rugăciuni speciale pentru sfințirea apei, care includ o dublă chemare întreită a Duhului Sfânt, menită să aducă binecuvântare și curățire. La finalul rânduielii, crucea și busuiocul sunt afundate de trei ori în apă, în timp ce se cântă troparul: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne”.

Cât timp se bea Agheasma Mare după 6 ianuarie

Conform tradiției bisericești, Agheasma Mare se bea dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură, în primele opt zile după Bobotează, până la data de 14 ianuarie. Numărul opt are o semnificație profundă, fiind asociat cu veșnicia. În această perioadă, agheasma poate fi consumată fără post sau spovedanie. După 14 ianuarie, Agheasma Mare se ia doar cu post, spovedanie și cu binecuvântarea preotului duhovnic, de obicei în zile de sărbătoare sau, în cazuri speciale, precum boli grave.

Spre deosebire de Agheasma Mică, Agheasma Mare este folosită mai rar și este suficientă pentru întregul an. Există credința populară potrivit căreia adunarea agheasmei din mai mulți ani îi sporește puterea. Apa sfințită trebuie păstrată într-o sticlă curată, bine închisă, așezată într-un loc îngrijit din casă. Dacă aceasta capătă un miros neplăcut, înseamnă că recipientul nu a fost etanș. În cazul în care nu mai poate fi folosită, Agheasma Mare nu se aruncă niciodată la chiuvetă, ci se varsă într-o apă curgătoare curată sau la rădăcina unui pom.

Semnificația Agheasmei Mari în tradiția creștin-ortodoxă

Agheasma Mare reprezintă una dintre cele mai vechi și importante practici liturgice ale Bisericii Ortodoxe, fiind legată direct de sărbătoarea Bobotezei sau Epifaniei, care amintește de Botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului. Apa sfințită în această zi simbolizează curățirea sufletească, binecuvântarea și protecția credincioșilor, fiind considerată mijloc de purificare și izvor de har.

Tradiția Bisericii explică faptul că prin sfințirea apei se face o invocare a Duhului Sfânt, iar ritualul de afundare a crucii și busuiocului de trei ori în apă amintește de prezența lui Hristos și de botezul în Iordan. Agheasma Mare are un rol dublu: spiritual, prin întărirea credinței și sfințirea sufletului, și practic, prin protecția caselor, animalelor și culturilor, potrivit credinței populare.

Consumul Agheasmei Mari timp de opt zile după Bobotează simbolizează veșnicia și continuitatea harului divin. În tradiția ortodoxă, păstrarea apei sfințite în case este considerată o sursă de binecuvântare permanentă, iar folosirea ei cu evlavie amintește credincioșilor de legătura strânsă dintre viața cotidiană și valorile spirituale.

Cum se ia corect Agheasma Mare, conform rânduielii bisericești

Conform tradiției, credincioșii trebuie să o consume dimineața, pe stomacul gol, înainte de a lua anafura, în primele opt zile de la Bobotează, adică între 6 și 14 ianuarie. Această perioadă are o semnificație simbolică, cifra opt reprezentând veșnicia și continuitatea harului divin.

În aceste prime opt zile, Agheasma Mare poate fi luată fără post și fără spovedanie, însă după 14 ianuarie, pentru a continua consumul, este nevoie de binecuvântarea preotului duhovnic, iar de obicei se ia doar cu respectarea postului și spovedaniei, mai ales în caz de boli sau nevoi speciale. Apa se bea în cantități mici, cu credință, pentru întărirea trupului și a sufletului, iar rânduiala precizează că nu trebuie amestecată cu alte lichide.

De asemenea, Agheasma Mare se păstrează cu grijă, într-un recipient curat, cu dopul bine închis, într-un loc curat din casă. Dacă apa devine tulbure sau miroase neplăcut, nu se aruncă la chiuvetă, ci se varsă într-o apă curgătoare sau la rădăcina unui pom, respectând tradiția.

Cât timp se păstrează Agheasma Mare și unde se ține în casă

Agheasma Mare se păstrează în casele credincioșilor cu multă grijă, pentru a-i menține puterea și binecuvântarea pe parcursul întregului an. Conform tradiției ortodoxe, apa sfințită trebuie depozitată într-un recipient curat, de preferință sticlă, cu dop bine închis, și așezată într-un loc curat și respectat din locuință, departe de surse de murdărie sau zgomot. Mulți credincioși aleg să păstreze Agheasma într-un loc aproape de icoane sau în colțul de rugăciune, pentru a-i spori semnificația spirituală.

Durata păstrării Agheasmei Mari este, de regulă, un an, fiind suficientă pentru întreaga familie. Unii credincioși consideră că apa sfințită din mai mulți ani adunată împreună își mărește puterea. Este foarte important ca Agheasma să fie verificată periodic: dacă începe să devină tulbure sau să capete un miros neplăcut, înseamnă că recipientul nu a fost etanș. În acest caz, apa nu se aruncă la chiuvetă, ci se varsă într-o apă curgătoare sau la rădăcina unui pom, respectând tradiția.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
Citește și...
O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută
O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută

O eclipsă rară va crea un „Inel de Foc” pe o mare parte a Pământului, miercuri, 17 februarie. Este un fenomen cunoscut sub numele de eclipsă inelară și va acoperi până la 96% din Soare.

Noul An Chinezesc, sărbătorit și în România. Anul Calului de Foc se repetă doar o dată la 60 de ani
Noul An Chinezesc, sărbătorit și în România. Anul Calului de Foc se repetă doar o dată la 60 de ani

Un miliard și jumătate de persoane se pregătesc pentru trecerea în Noul An Chinezesc. Și asiaticii, stabiliți în România, sărbătoresc.

Aglomerație pe pârtiile din țară. Mii de elevi învață să schieze în vacanța de o săptămână
Aglomerație pe pârtiile din țară. Mii de elevi învață să schieze în vacanța de o săptămână

Agitația din jurul școlilor s-a mutat - zilele acestea - pe pârtii. Elevii din jumătate de țară sunt în vacanță, iar mulți și-o petrec în tabără, la munte. Este și cea mai aglomerată perioadă pentru instructorii de schi.

Recomandări
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”

Raportul din Comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite privind alegerile din România este "eronat" şi "partizan", a declarat, luni, senatoarea democrată Jeanne Shaheen, în cadrul unei conferinţe de presă, la Bucureşti.

Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul

La mai bine de șase luni de când au început negocierile pentru reforma administrației, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind tăierile cu 10% din cheltuielile cu personalul.

De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”
De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”

Pentru prima dată în România, jocurile de noroc au fost incluse în calculul ratei inflației. Aceste cheltuieli au devenit suficient de frecvente în bugetul populației, încât să fie urmărite statistic și incluse în coșul de consum.