Ministra Apărării din Lituania demisionează după un conflict cu premierul pe tema bugetului armatei

62584998
AFP

Dovile Sakaliene, ministra Apărării din Lituania, a demisionat miercuri în urma unor neînțelegeri cu premierul Inga Ruginiene privind bugetul militar pentru 2025 și mutarea atribuțiilor legate de industria de apărare.

"Pentru mine, apărarea Lituaniei înseamnă, înainte de toate, o armată puternică, îndeplinirea obligaţiilor apărării colective (în cadrul NATO) şi o societate rezilientă în care cetăţenii înţeleg şi participă la apărarea Statului. În 2026, bugetul apărării nu poate fi mai mic de 5,5%" din PIB", a scris Dovile Sakaliene pe contul său de Facebook.

"Până cu o lună în urmă, speram că vom putea colabora cu prim-ministrul, dar din păcate nu putem, întrucât avem o înţelegere fundamental diferită asupra principiilor de consolidare a apărării", a adăugat ea.

Tensiuni majore între ministrul Apărării și premier pe tema bugetului militar

Titulara apărării s-a întâlnit pe 14 octombrie cu experţi influenţi în domeniu şi a declarat după această reuniune că bugetul apărării nu va atinge obiectivul de 5% din PIB.

După această declaraţie, şefa guvernului a acuzat-o pe subordonata sa de un "act de sabotaj" care i-a subminat încrederea în ea, deşi amândouă fac parte din aceeaşi formaţiune politică, Partidul Social-Democrat.

Totuşi, premierul Inga Ruginiene a anunţat apoi că proiectul de buget pentru anul viitor prevede 4,79 de miliarde de euro pentru apărare, echivalentul a 5,38% din PIB, unul dintre cele mai mari procente în rândul ţărilor NATO.

Lituania şi celelalte două state baltice foste republici sovietice, Letonia şi Estonia, menţin relaţii dificile cu Rusia şi se remarcă în rândul statelor NATO prin cele mai ridicate procente din PIB alocate apărării şi ajutorului militar pentru Ucraina.

În urma presiunilor preşedintelui american Donald Trump, statele europene membre ale NATO, cu excepţia Spaniei, au acceptat la ultimul summit al Alianţei să-şi crească eşalonat cheltuielile de apărare pentru a atinge procentul de 5% din PIB până în anul 2035, defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura, apărarea cibernetică, etc.

Articol recomandat de sport.ro
Chinezii au lansat mașina mai ieftină decât Dacia!
Chinezii au lansat mașina mai ieftină decât Dacia!
Citește și...
Zelenski, scrisoare deschisă de 1.800 de cuvinte pentru Putin: „Vârsta începe să își spună cuvântul. Propun o întâlnire”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a adresat o scrisoare deschisă de peste 1.800 de cuvinte liderului rus Vladimir Putin, în care critică evoluția războiului, susține că sprijinul intern pentru Kremlin este în scădere și propune o întâlnire.

Putin: Rusia va învinge Ucraina pe front dacă va fi nevoie, dar este pregătită pentru un acord de pace cu sprijinul lui Trump

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Rusia va învinge Ucraina pe câmpul de luptă dacă va fi necesar, dar este gata să pună capăt războiului prin diplomaţie şi să onoreze compromisuri.

Incident neobișnuit pe aeroportul din Frankfurt. Mai mulți angajați răniți după ce botul unui avion a lovit solul. VIDEO

Mai mulți angajați Lufthansa au fost răniți joi, după ce trenul de aterizare din față al unui Boeing 787 s-a retras neașteptat, iar botul aeronavei a căzut la sol.

Recomandări
Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de premier al României. Tomac: Voi prezenta un Guvern tehnic

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe liderul PMP, Eugen Tomac, în funcția de prim-ministru, la aproape o lună după căderea Guvernului Bolojan. 

Cine este Eugen Tomac, premierul desemnat de Nicușor Dan să conducă Guvernul României

Eugen Tomac, europrlamentar și lider PMP, a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. 

Ce are de rezolvat urgent noul guvern, indiferent de componența lui. De la calmarea investitorilor, la datoriile către privat

După desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, viitorul Guvern se va confrunta cu o listă lungă de urgențe: jaloanele restante din PNRR, nemulțumirile bugetarilor, rectificarea bugetară și plata restanțelor către companii.