Mesajul furibund al Rusiei, cu două zile înaintea summitului dintre Trump şi Putin. Cererile Kremlinului rămân neschimbate
Rusia a calificat drept „nesemnificative” consultările prin videoconferinţă prevăzute între liderii europeni şi Donald Trump pentru a încerca să-l convingă să apere interesele Ucrainei în cadrul întâlnirii sale de vineri, din Alaska, cu Vladimir Putin.
Mai mult, Moscova susține că țările europene "sabotează", de fapt, eforturile de pace și a transmis că poziţia sa cu privire la încheierea războiului din Ucraina nu s-a schimbat: vrea retragerea completă a forţelor Kievului din regiunile cheie ale Ucrainei revendicate de Kremlin.
Cu două zile înainte de summitul dintre Donald Trump şi Vladimir Putin, Rusia a denunţat miercuri acţiunile întreprinse de aliaţii europeni ai Kievului, care îi cer preşedintelui american să apere interesele Ucrainei.
Donald Trump urma să aibă miercuri o serie de reuniuni prin videoconferinţă cu lideri europeni şi cu preşedintele Volodimir Zelenski. Înainte de aceste discuţii, Trump a scris pe reţeaua sa Truth Social că liderii europeni sunt „oameni extraordinari”, care îşi doresc să se ajungă la un acord de pace în Ucraina.
„Considerăm consultările solicitate de europeni ca fiind acţiuni nesemnificative din punct de vedere politic şi practic. Verbal, europenii susţin eforturile diplomatice ale Washingtonului şi Moscovei pentru a rezolva criza ucraineană, dar, în realitate, Uniunea Europeană le sabotează”, a declarat Aleksei Fadeev, director adjunct al Departamentului de Informare şi Presă al Ministerului rus de Externe, citat de TASS.
„Retorica UE despre presupusul sprijin pentru căutarea unei soluţii paşnice este doar o încercare de a sabota din nou procesul de soluţionare” a crizei, a acuzat purtătorul de cuvânt.
Potrivit diplomatului, Bruxelles-ul nu face niciun secret din faptul că „indiferent de rezultatele summitului ruso-american, Uniunea Europeană va continua să pompeze arme şi finanţe în regimul de la Kiev, precum şi încercările de a creşte presiunea sancţiunilor asupra Rusiei”.
„Credem că escaladarea conflictului ucrainean este singura ocazie pentru o serie de guverne europene şi pentru birocraţia de la Bruxelles de a-şi justifica în faţa opiniei publice investiţiile politice şi financiare fără precedent în militarizarea forţată a Europei, precum şi de a justifica stagnarea economiei europene, la care a ajuns UE ca urmare a spiralei sancţiunilor şi a eşecului politicii socio-economice a actualei conduceri a UE”, a subliniat oficialul MAE rus.
El a confirmat, pe de altă parte, că ministrul de Externe Serghei Lavrov va participa vineri la întâlnirea dintre Donald Trump şi Vladimir Putin.
Condiţiile lui Putin rămân neschimbate
După ce unele instituţii de presă au relatat că Washingtonul a înţeles că Putin este gata să facă unele compromisuri în ceea ce priveşte revendicările sale teritoriale, reporterii l-au întrebat pe purtătorul de cuvânt adjunct al Ministerului Afacerilor Externe dacă poziţia Rusiei s-a schimbat sau nu.
„Poziţia Rusiei rămâne neschimbată şi a fost exprimată în această sală cu puţin peste un an în urmă, pe 14 iunie 2024”, a spus Fadeev, referindu-se la un discurs pe care Putin l-a ţinut atunci la Ministerul Afacerilor Externe, scrie Reuters.
Putin și Trump urmează să se întâlnească vineri în Alaska, la primul summit între SUA şi Rusia din 2021, pentru a discuta despre eforturile de încheiere a războiului. Trump a declarat că ambele părţi vor trebui să cedeze o parte din teritoriile pe care le deţin în prezent pentru ca acest lucru să se întâmple.
Rusia controlează în prezent 19% din Ucraina, inclusiv toată Crimeea, toată regiunea Luhansk, peste 70% din regiunile Doneţk, Zaporojie şi Herson, precum şi zone din regiunile Harkov, Sumî, Mîkolaiv şi Dnipropetrovsk.
La momentul 14 iunie 2024 la care s-a referit Fadeev, în cele mai ample declaraţii publice de până atunci cu privire la forma unei posibile soluţii pentru Ucraina, liderul Kremlinului a prezentat o serie de condiţii, printre care retragerea trupelor ucrainene din zonele din Doneţk, Zaporojie şi Herson pe care acestea le controlează încă.
Putin a mai spus că Kievul va trebui să notifice oficial Moscova că renunţă la planurile sale de aderare la alianţa militară NATO condusă de SUA şi că intenţionează să rămână neutru şi nealiniat.
În plus, Putin a afirmat că drepturile şi libertăţile vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina trebuie garantate şi că „realitatea” este că Crimeea, Luhansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson fac acum parte din Rusia. Putin a mai spus atunci că cererile sale trebuie să se reflecte şi în acorduri internaţionale.
La momentul discursului său din 2024, Ucraina a respins aceste condiţii, considerându-le un ultimatum absurd.
Ucraina a afirmat în repetate rânduri că nu va recunoaşte niciodată ocupaţia rusă a teritoriului său, iar majoritatea ţărilor recunosc teritoriul Ucrainei în graniţele sale din 1991.
Pe baza liniilor de front actuale, cererea lui Putin ar implica cedarea către Rusia a unei suprafeţe suplimentare de 21 000 km pătraţi, a calculat Reuters.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia trebuie să accepte un armistiţiu înainte de a se discuta problemele teritoriale. El respinge orice propunere rusă ca Ucraina să-şi retragă trupele din regiunea Donbas, din est, şi să cedeze liniile sale defensive.
