Maia Sandu, apel în ultima zi de campanie electorală: „Moldova merită salvată de fiecare dată! Mergeți la vot!”. VIDEO
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, le-a adresat un apel cetățenilor în ultima zi a campaniei electorale, îndemnându-i să participe la vot pe 28 septembrie.
Ea a subliniat că neprezentarea la urne ar servi exact intereselor celor corupți și ale Kremlinului. Potrivit șefei statului, acest scrutin este decisiv pentru direcția pe care o va urma Republica Moldova: integrarea europeană sau revenirea sub influența celor care au ținut țara blocată în trecut.
„Dragi cetățeni, azi vreau să vă vorbesc nu în calitate de președinte, ci în calitate de cetățean. În calitate de cetățean care, acum 10 ani, a decis că nu vrea să trăiască într-o țară condusă de hoți. Și, alături de mulți dintre voi, ne-am pornit să dăm jos regimul oligarhic. Au urmat ani grei de luptă cu un regim corupt. Periculos, care și-a bătut joc de oameni și de imaginea țării noastre. A fost mai greu decât ne-am imaginat”, a declarat Maia Sandu, potrivit tv8.md.
Președinta a evidențiat că, în pofida crizelor și a războiului din Ucraina, Republica Moldova a reușit să pună capăt schemelor de corupție și să pornească pe drumul aderării la Uniunea Europeană: „Dar nu am renunțat nici chiar când nu se mai vedea lumina la capătul tunelului. Împreună, cu mult efort, într-o bună zi, am reușit să alungăm oligarhul de la putere. Dar nu ne-am oprit acolo, pentru că în locul unor hoți s-au avântat alții, cumetri cu precedenții și cu nănași la Moscova. Acum patru ani am reușit să-i scoatem de la putere și pe unii și pe alții.”
Rezistență în fața crizelor
„Situația pe care am moștenit-o nu a fost ușoară și nici nu am avut mare noroc, pentru că au venit peste noi tot felul de crize și, cel mai grav, s-a început un război în vecinătatea noastră. Dar noi ne-am mobilizat, am pornit reformele, am oprit schemele și am demonstrat întregii lumi că moldovenii sunt oameni de treabă, oameni curajoși, nu hoți și trădători. Ne-am apucat serios de treabă și alte țări ne-au văzut și ne-au ajutat. Am pornit în sfârșit procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a mai precizat Maia Sandu.
În mesajul său, președinta a declarat că înțelege nemulțumirile cetățenilor, dar a avertizat că aceste dezamăgiri sunt exploatate ca armă de către forțele ostile Republicii Moldova: „Privind în urmă, acești 10 ani au fost foarte intenși. Dar știu că unii dintre voi vor spune că nu s-a făcut suficient, că sunt dezamăgiți, că nu mai au pentru ce merge la vot, că sunt speriați sau că sunt obosiți să salveze țara. Să știți că pe asta contează Kremlinul și pe asta contează corupții”.
„Lucrurile bune se fac cu greu, timp de decenii. Lucrurile rele pot veni peste noi într-o noapte. Acțiunile și inacțiunile noastre au întotdeauna urmări. Să fim conștienți de ele și să ne le asumăm. Moldova este casa noastră. Ea merită mereu timpul nostru și atenția noastră. Moldova merită salvată de fiecare dată! Mergeți la vot! Pentru voi și pentru Moldova! Moldova, ești frumoasă și curajoasă! Mergi înainte spre un viitor mai bun, în pace!”, a conchis președinta.
Când au loc alegerile parlamentare din Republica Moldova 2025
Alegerile parlamentare din Republica Moldova 2025 vor avea loc pe 28 septembrie, potrivit parlament.md. Cetățenii moldoveni sunt așteptați la urne pentru a își alege deputații care să îi reprezinte. 101 deputați vor fi aleși în Parlamentul Republicii Moldova, iar scrutinul va fi declarat valabil dacă se vor prezenta la urne cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale.
Deputații vor fi aleși pentru un mandat de patru ani. În cursă s-au înscris 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți. Campania electorală se încheie pe 26 septembrie 2025.
Cum se organizează alegerile parlamentare în Republica Moldova
Parlamentul moldovean este alcătuit din 101 deputați, care sunt aleși prin reprezentare proporțională pe liste de partid într-o singură circumscripție electorală la nivel național. Pragul electoral la nivel național variază în funcție de tipul listei: pentru partide este de 5%, pentru blocuri electorale este de 7%, iar pentru candidații independenți, pragul este de 2%.
Potrivit Constituției Republicii Moldova, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova și singura autoritate legislativă a statului, iar deputații au un mandat de patru ani. Pot vota cetățenii care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
Fiecare alegător are dreptul să voteze cu două buletine de vot: unul pentru circumscripția națională și altul pentru circumscripția uninominală. Fiecare vpt are putere juridică egală.
În circumscripția națională (care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova și secțiile de votare din străinătate) se vor alege 50 de deputați pe baza votului reprezentării proporționale (pe liste de partid închise).
În circumscripțiile uninominale se aleg 51 de deputați în baza votului majoritar, câte unul la fiecare circumscripție, inclusiv de la circumscripțiile constituite pentru alegătorii din afara țării și din localitățile din stângă Nistrului.
Partidele politice și candidații la alegerile din 2025
La alegerile parlamentare din Republica Moldova participă 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți, potrivit alegeri.md.
Iată cele mai importante partide și candidați la aceste alegeri:
Partidele politice participante
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – listă cu 104 candidați, condusă de Igor Grosu, actualul președinte al Parlamentului. Formațiunea promovează orientarea europeană și mesajele pro-reformă.
Partidul Nostru (PN) – are 102 candidați, în frunte cu Renato Usatîi. Se prezintă ca o alternativă antisistem, critică față de actuala guvernare.
Partidul Social Democrat European (PSDE) – intră în competiție cu 86 de candidați, avându-l ca lider pe Tudor Ulianovschi. Promovează o viziune social-democrată moderată.
Partidul „Democrația Acasă” (PPDA) – participă cu 88 de candidați, condus de Vasile Costiuc. Formațiunea se prezintă cu un mesaj reformist.
Partidul Liberal (PL) – înscrie 57 de candidați, avându-l în frunte pe Mihai Ghimpu. Păstrează tradițional discursul unionist.
Partidul Național Moldovenesc (PNM) – a înregistrat 54 de candidați, cu Dragoș Galbur cap de listă. Se axează pe valori naționale.
Uniunea Creștin-Socială din Moldova – prezintă 53 de candidați, condusă de Gabriel Călin, cu accent pe valorile sociale și tradiționale.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – participă cu 62 de candidați, în frunte cu Boris Volosatîi, promovând unirea cu România.
Partidul „Renaștere” – a depus o listă de 71 de candidați, condus de Vadim Mișin, cu un mesaj axat pe suveranitate și tradiționalism.
Partidul Șansă (PȘ) – are 87 de candidați, liderul formațiunii fiind Alexei Lungu. Mesajul se concentrează pe dreptate socială și dezvoltare economică.
Liga Orașelor și Comunelor (LOC) – înscrie 68 de candidați, condusă de Sergiu Perciun, pledând pentru descentralizare și sprijinirea autorităților locale.
Partidul Schimbării (PS) – are 50 de candidați, cu Ștefan Gligor în frunte, promovând un mesaj de modernizare și reforme anticorupție.
Partidul Verde Ecologist (PVE) – prezintă 45 de candidați, condus de Anatolie Prohnițchi, cu o agendă ecologistă și orientată spre protecția mediului.
Partidul Național Liberal (PNL) – înscrie 42 de candidați, având-o ca lider pe Vitalia Pavlicenco, cu un discurs unionist și proeuropean.
Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” (PRNA) – are 39 de candidați, condus de Valeriu Climenco, susținând unirea cu România și promovarea identității naționale.
Blocurile electorale
Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei – în frunte cu Igor Dodon, reunește PSRM, PCRM, Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul pentru Viitorul Moldovei. Listă cu 110 candidați.
Blocul electoral „Alternativa” – condus de Ion Ceban, include Mișcarea Alternativa Națională, PDCM și Congresul Civic. Listă cu 106 candidați.
Blocul electoral „Împreună” – format din Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist, participă cu 60 de candidați.
Blocul „Unirea Națiunii” – include PNL și PRNA, cu 79 de candidați.
Candidați independenți
Patru candidați independenți s-au înscris în cursa pentru un fotoliu de deputat: Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduță și Tatiana Crețu
Andrei Năstase a fost cel care s-a retras din cursa pentru președinte al Republicii Moldova în 2016, în favoarea Maiei Sandu. El a câștigat mandatul de primar general al Chișinăului, însă alegerile au fost invalidate.
Olesea Stamate a făcut parte din PAS și a fost ministru al Justiției în timpul primului mandat al Maiei Sandu. A fost acuzată de inițierea unor amendamente controversate în Parlament.
Victoria Sanduța a fost judecătoare până anul în 2024 și a făcut parte pentru scurt timp din ”Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”.
Tatiana Crețu le-a transmite alegătorilor că nu va urma modelul unui politician „clasic” și că va reprezenta vocea fiecărui cetățean. După mulți ani petrecuți în Diaspora, candidata independentă a declarat că își propune să aducă în Republica Moldova principiile democrației europene.
Cine sunt favoriții, potrivit sondajelor
Sondajele de vot privind intenția de vot în Republica Moldova arată că doar trei partide politice au șanse să intre în viitorul Parlament.
20 de formațiuni politice și patru candidați independenți se luptă pentru cele 101 locuri de deputați.
Conform unui sondaj realizat de Watchdog Moldova și Centrul de Cercetări Sociologice CIBRES Research, partidul Partidul Acțiune și Solidaritate susținut de Maia Sandu ar obține 29,7% din voturi. PAS este partidul aflat la guvernare și are majoritate parlamentară.
Pe locul al doilea în sondaj se află Blocul Patriotic, alianța socialiștilor și comuniștilor care reunește partidul condus de fostul premier Victor Țarlev și formațiunea fostei bașcan a Găgăuziei. Blocul electoral ar strânge 13,2% din intențiile de vot ale moldovenilor.
Locul trei în intenția de vot este Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, cu 7,5%. Totuși, alte sondaje nu îl plasează în top 3 privind intenția de vot.
Un sondaj realizat de Institutul Republican Internațional la comanda autorităților americane arată că PAS ar lua 39% din voturi, iar Blocul Patriotic ar obține 22%, în timp ce Blocul Alternativa condus de primarul Chișinăului va lua 10% din voturi.
Cum pot vota moldovenii din diaspora
Cetățenii moldoveni pot vota de oriunde. Aceștia au posibilitatea să voteze inclusiv prin poștă. Cetățenii din următoarele țări pot vota prin corespondență: Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă.
Cetățenii moldoveni aflați în diaspora au la dispoziție 301 de secții de votare pentru a își exercita votul la alegerile parlamentare.
Vezi AICI lista secțiilor de votare din diaspora
Cele mai multe secții sunt deschise în:
Italia - 75 secții
Germania - 36 secții
Franța - 26 secții
România - 22 secții
Marea Britanie - 23 secții
Statele Unite ale Americii - 22 secții
Spania - 15 secții
Irlanda - 12 secții
În Rusia au fost deschise 2 secții de vot ambele la Moscova.
Votul în România
Moldovenii din România au la dispoziție 23 de secții de vot. Dintre acestea, 5 sunt deschise în București, 3 la Iași, câte două în Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara și câte una în Baia Mare, Bacău, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Sibiu, Suceava și Rârgu Mureș.
Pentru a vota, aceștia au nevoie de unul dintre următoarele acte:
· cartea de identitate, buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova;
· cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate provizoriu;
· pașaportul cetățeanului Republicii Moldova (inclusiv expirat).
Rezultatele alegerilor și formarea guvernului
Campania electorală se încheie în ziua de vineri premergătoare scrutinului. Pentru alegerile parlamentare din R. Moldova 2025, campania a început pe 29 august și se încheie pe 26 septembrie.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, este instituția care hotărăște validarea sau invalidarea mandatului de deputat.
În 30 de zile de la alegeri, Parlamentul se întrunește fiind convocat de președinte.
