Încă un general al Rusiei a fost ucis în războiul din Ucraina. Cine era Vladimir Frolov
Generalul Vladimir Frolov, adjunct al comandantului Armatei a 8-a ruse, a murit în luptă în Ucraina, fiind înmormântat sâmbătă, 16 aprilie, la Sankt Petersburg, relatează două mass-media ruse, citate de AFP și preluate de News.ro.
"Generalul-maior a murit în timpul operaţiunii militare speciale ruse din Ucraina”, relatează site-ul rus Kommersant, citând serviciul de presă al administraţiei din Sankt Petersburg.
Înmormântarea sa, cu onoruri militare, a avut loc la cimitirul Serafimovsky în prezenţa lui Alexander Beglov, guvernatorul Sankt Petersburgului. Potrivit guvernatorului, Vladimir Frolov "a căzut la datorie în luptele cu inamicul ucrainean”.
Kommersant adaugă că generalul Frolov a fost nepotul unui soldat al "Marele Război Patriotic" - participarea Uniunii Sovietice la al Doilea Război Mondial.
Război în Ucraina. Cel puțin 6 generali ai Rusiei au fost uciși
Această nouă dispariţie ar duce la şase numărul generalilor care au murit în război din 24 februarie, la care se adaugă şi dispariţia unui amiral.
În urmă cu trei săptămâni, Ucraina a susţinut că l-a ucis pe comandantul Armatei 49 din Districtul Sud al Rusiei, generalul Iakov Rezanţev.
Rata mortalităţii în rândul ofiţerilor ruşi de rang înalt este foarte mare.
Consilierul preşedintelui ucrainean, Mihaïlo Podoliak, a descris-o drept "extraordinară", atribuind-o "lipsei totale de pregătire" a armatei ruse, adăugând că "zeci de ofiţeri de rang mediu (locotenenţi, căpitani) au fost ucişi".
Dacă s-ar confirma singura cifră de cinci generali ucişi, ar însemna că trupele lui Vladimir Putin ar fi pierdut mai mult de un sfert din generalii lor în mai puţin de o lună, întrucât diverşi analişti estimează numărul lor pe teren la aproximativ douăzeci.
Prin comparaţie, armata americană a pierdut doi generali în războiul din Coreea, care a durat trei ani cu faze de intensitate foarte mare. În Vietnam, ea a pierdut treisprezece în mai bine de 10 ani de angajament militar.
Acest lucru s-ar putea explica în special printr-o dorinţă deliberată a Ucrainei de a viza ofiţerii ruşi, pentru a perturba lanţul de comandă al armatei ruse, scrie AFP.
