FT: SUA vor reduce fondurile unor programe de asistență militară pentru flancul estic al NATO. „Provoacă multă îngrijorare”

62553012
IMAGO

SUA urmează să elimine treptat programele de asistență în materie de securitate destinate armatelor europene aflate la granița cu Rusia, pe măsură ce presează continentul să plătească mai mult din propria apărare.

 

Oficiali ai Pentagonului le-au comunicat săptămâna trecută diplomaților europeni că SUA nu vor mai finanța programele de instruire și echipare a armatelor din țările est-europene care ar fi în prima linie a oricărui conflict cu Rusia, au declarat surse pentru Financial Times.

Cheltuielile pentru programul Pentagonului, care intră sub o autoritate cunoscută sub numele de secțiunea 333, trebuie aprobate de Congresul SUA, însă administrația Trump nu a solicitat fonduri suplimentare. Fondurile deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lui septembrie 2026.

Un oficial al Casei Albe a declarat că măsura este în conformitate cu eforturile președintelui Donald Trump de a „re-evalua și realinia” ajutorul extern și corespunde unui ordin executiv emis în prima sa zi de mandat.

„Această acțiune a fost coordonată cu țările europene, în conformitate cu ordinul executiv și cu accentul de lungă durată al președintelui pe asigurarea faptului că Europa își asumă mai multă responsabilitate pentru propria apărare”, a spus oficialul.

„O decizie greșită”

Agenţia de presă Reuters confirmă într-o depeşă relatarea FT şi comentează că războiul Rusiei cu Ucraina a amplificat îngrijorările în Europa cu privire la instabilitatea regională şi posibilitatea unor noi agresiuni din partea Moscovei.

Reuters citează un comunicat difuzat de senatoarea Jeanne Shaheen, principala democrată din Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului, care a calificat decizia drept greşită.

„Nu are niciun sens să subminăm pregătirea pentru apărare a aliaţilor noştri în acelaşi timp în care le cerem să îşi intensifice propriile capacităţi, iar acest lucru pune în pericol trupele americane atunci când reducem antrenamentul soldaţilor aliaţi alături de care ar lupta", a apreciat ea în comunicatul citat.

5% din PIB pentru apărare

Sub presiunea lui Trump, aliații SUA din NATO au convenit în iunie să își majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB.

Reducerea treptată a finanțării prin secțiunea 333 ar afecta un program cu un buget global de peste 1 miliard de dolari, potrivit estimărilor unor consilieri din Senat, reducând potențial cu sute de milioane de dolari sumele trimise de SUA către țările de la granița cu Rusia. Pentagonul nu a informat încă legislatorii asupra valorii exacte ce va fi eliminată.

Prin acest program au fost alocaţi, între anii 2018-2022, 1,6 miliarde de dolari în Europa, circa 29% din suma totală, iar printre principalii beneficiari se numără cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - toate având graniţe terestre cu Rusia.

Nesiguranțe în rândul țărilor europene

Oficiali din zeci de ambasade europene la Washington, inclusiv din țări care nu primesc asistență, au participat la o întâlnire unde reprezentanții Pentagonului le-au prezentat reducerile.

Măsura părea menită să încurajeze țările europene mai bogate să plătească mai mult pentru asistența de securitate destinată statelor de pe linia frontului, a spus un oficial european.

Guvernele europene au fost surprinse de comunicare și încearcă să obțină mai multe detalii de la Washington, potrivit a doi diplomați informați despre discuții, mai scrie FT.

Oficialii europeni încearcă, de asemenea, să înțeleagă dacă finanțarea internă poate acoperi lipsurile sau dacă reducerile vor avea un impact asupra unor elemente critice ale securității europene.

„Dacă vor fi duri, atunci vor exista implicații majore”, a spus unul dintre diplomați, adăugând că NATO va fi cu siguranță afectată, deoarece o parte din finanțare era direcționată prin alianță.

„Aceasta provoacă multă îngrijorare și incertitudine”, a spus cel de-al doilea diplomat, comparând situația cu decizia anterioară a lui Trump de a reduce drastic ajutorul internațional al SUA.

Programul separat de Finanțare Militară Externă al SUA, care oferă fonduri pentru ca țările să achiziționeze echipamente costisitoare precum avioane de luptă, nave și tancuri, nu este afectat de recenta decizie, potrivit unei persoane familiare cu situația.

Pierderea acestei asistenţe va fi „foarte grea" pentru statele baltice. Întreaga idee este de a le face capabile să se apere singure”, a declarat amiralul american în retragere Mark Montgomery. 

Articol recomandat de sport.ro
Fostul antrenor lansează ultima informație despre retragerea Soranei Cîrstea din tenis
Fostul antrenor lansează ultima informație despre retragerea Soranei Cîrstea din tenis
Citește și...
Macron, contestat masiv în Franța. Majoritatea francezilor cer demisia și alegeri anticipate

Cu patru zile înainte de probabila cădere a guvernului premierului francez Francois Bayrou, aproape două treimi dintre francezii chestionaţi într-un sondaj au afirmat că îşi doresc demisia preşedintelui Emmanuel Macron.

Putin: „Nu mai avem de-a face doar cu simple apeluri la pace. Se întrevede luminița de la capătul tunelului”

26 de țări s-au angajat să participe la o forță de garantare a securității Ucrainei, după încheierea unui acord de pace. Așa a declarat președintele Emmanuel Macron după o reuniune a așa-numitei "coaliții de voință" la Paris.

 

Trump cere Europei să înceteze cumpărarea de petrol rusesc. Alimentează „mașinăria de război a Rusiei”

Președintele american și-a exprimat nemulțumirea față de importurile europene de energie rusească într-o conversație cu liderii „Coaliției de Voință", subliniind că aceste achiziții finanțează efortul de război al Moscovei.

Recomandări
Nicușor Dan pregătește o nouă nominalizare pentru Palatul Victoria. Ce profil are premierul pe care îl caută

La patru luni de la demiterea cabinetului condus de Ilie Bolojan, Nicușor Dan ia în calcul desemnarea unui premier cu profil economic, potrivit unor surse politice. Acesta ar fi cel de-al treilea nume pe care îl propune președintele.

Putin a reluat negocierile cu SUA după o pauză de mai bine de șase luni. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin a reluat sâmbătă negocierile cu Statele Unite, după o pauză de peste șase luni, în încercarea de a debloca procesul de pace din Ucraina. În paralel, au fost suspendate, pe 72 de ore, atacurile asupra Moscovei și Kievului.

Witkoff şi Kushner, emisarii lui Trump, au ajuns la Kiev, după vizita de la Moscova

Emisarii preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, au sosit duminică la Kiev, unde vor purta discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează AFP şi Reuters.