Locul României în economia lumii. Creșterea a fost de 134% în ultimii 25 de ani, dar 2026 vine cu ritm economic slab
România a urcat constant în ierarhia economiilor globale în ultimul sfert de secol, într-un context internațional marcat de dezechilibre majore între marile puteri economice.
Economia românească a crescut cu 134,4% în ultimii 25 de ani, cu o rată medie anuală de 3,5%, performanță care a propulsat țara pe locul 41 în clasamentul celor mai mari 50 de economii ale lumii, arată World Economic Outlook, citat de Visual Capitalist.
Pentru 2025, PIB-ul României este estimat la aproximativ 423 de miliarde de dolari. Deși diferența față de liderii globali rămâne uriașă, poziționarea României indică o apropiere graduală de economiile dezvoltate.
La vârful clasamentului mondial se află Statele Unite, cu o economie estimată la 30,6 trilioane de dolari. Dimensiunea economiei americane este atât de mare încât depășește, cumulativ, PIB-ul Chinei, Germaniei și Japoniei. În 2025, economia SUA este așteptată să crească cu aproximativ 2%, un ritm moderat, dar solid pentru cea mai mare economie a lumii. În termeni reali, ajustați la inflație, SUA au înregistrat o creștere de aproape 70% în ultimii 25 de ani, cu o rată medie anuală de 2,1%, a treia cea mai rapidă din rândul actualelor top 10 economii globale.
Contrastul vine dinspre Asia. India se conturează drept una dintre marile motoare ale creșterii economice mondiale, cu un avans estimat de 6,6% în 2025, printre cele mai ridicate rate de creștere în rândul economiilor majore. În ultimul sfert de secol, economia Indiei a crescut de peste trei ori mai rapid decât cea a Statelor Unite, ajungând la un PIB de aproximativ 4,1 trilioane de dolari. Tendința este atât de accentuată încât, până anul viitor, India este așteptată să depășească Japonia și să devină a patra cea mai mare economie a lumii.
Un caz aparte îl reprezintă Irlanda, care, deși are o economie mult mai mică în termeni absoluți, este prognozată să înregistreze în 2025 o creștere spectaculoasă de 9,1%, impulsionată în principal de avansul exporturilor. Este una dintre puținele economii dezvoltate europene cu un astfel de ritm de creștere.
În schimb, Germania, motorul tradițional al economiei europene, traversează o perioadă de stagnare prelungită. După contracții economice în 2023 și 2024, creșterea pentru 2025 este estimată la doar 0,2%. Problemele structurale, productivitatea slabă și declinul sectorului industrial, aflat pe o pantă descendentă încă din 2018, pun sub semnul întrebării capacitatea Germaniei de a reveni rapid la un rol dominant în Europa.
Previziunile Comisiei Europene pentru economia României
Creșterea reală a PIB-ului României este de așteptat să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, întrucât consolidarea fiscală necesară frânează consumul privat și public, care este, la rândul său, afectat de o creștere bruscă a inflației, arată o analiză a Comisiei Europene.
Cu toate acestea, economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, unei accelerări a cheltuielilor finanțate din PNR și unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. În 2027, creșterea PIB-ului real ar trebui să se accelereze peste 2 %, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se va atenua.
Piața muncii ar urma să se răcească, în timp ce încetinirea consumului privat, puternic dependent de importuri, combinată cu rezistența exporturilor, ar trebui să reducă treptat deficitul extern semnificativ. Se preconizează că deficitul public general de 9,3 % din PIB în 2024 va scădea la 8,4 % din PIB în 2025 și la 6,2 % din PIB în 2026, datorită mai multor pachete de ajustări fiscale.
Efectele măsurilor fiscale se vor face simțite în 2026
În 2026, se preconizează că efectul deplin al măsurilor ample de consolidare fiscală, și anume înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și majorarea impozitelor, combinate cu o inflație încă ridicată, va conduce la o ușoară contracție a consumului privat. Se preconizează, de asemenea, o scădere suplimentară a consumului public.
Cu toate acestea, se așteaptă o accelerare semnificativă a formării brute de capital fix, pe fondul îmbunătățirii încrederii mediului de afaceri și al finalizării investițiilor în cadrul programului de refinanțare a pieței monetare (RRP). Scăderea consumului privat ar trebui, de asemenea, să limiteze puternic creșterea importurilor, în timp ce exporturile vor continua tendința pozitivă, pe fondul încetinirii în continuare a creșterii salariilor, ceea ce va contribui pozitiv la creșterea exporturilor nete.
În ansamblu, PIB-ul real ar trebui să crească cu 1,1 % în 2026. În 2027, se preconizează că inflația va scădea, iar politica monetară se va relaxa, sprijinind relansarea investițiilor private și a consumului. În pofida încheierii RRF, formarea brută de capital fix ar trebui să se mențină la un nivel bun, România utilizând într-o mai mare măsură fondurile de coeziune.
Per ansamblu, se preconizează că economia va crește cu 2,1 %. Se estimează că deficitul de cont curent va scădea treptat și va ajunge la 6 % din PIB în 2027. Riscurile la adresa previziunilor sunt orientate în sens descendent. O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică. Punerea în aplicare integrală a tuturor investițiilor RRF rămâne o provocare, alături de incertitudinea privind comerțul internațional.
