Decizia CEDO privind schimbările climatice, criticată de presa elvețiană: „Nu vrem justiţie climatică"
Decizia CEDO privind sancționarea Elveției cu privire la măsurile insuficiente privind schimbările climatice riscă să submineze democraţia şi să crească influenţa politică a grupurilor ecologiste, scrie presa elvețiană.
Ziare influente din Elveţia au criticat miercuri o decizie privind schimbările climatice luată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva guvernului elveţian, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
Decizia de marţi a CEDO în favoarea a peste 2.000 de femei elveţiene în vârstă, care au susţinut că eforturile insuficiente ale guvernului de la Berna pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice le pun în pericol de moarte în timpul valurilor de căldură, este de aşteptat să încurajeze şi alte persoane să introducă cauze privind schimbările climatice împotriva guvernelor.
Alegeri 2025
15:01
George Simion, despre Nicușor Dan: ”Aveți un candidat pe care îl susțineți, e autist, săracu’!”
14:00
Vasile Dîncu: Alegerile au fost anulate pentru că România nu a implementat Regulamentul UE privind serviciile digitale
13:37
George Simion: „EcoFin ne va stopa fondurile UE”. Nicușor Dan: „Minte ca o gazetă rusească”. Comisia îl contrazice pe Simion
13:07
Alegeri prezidențiale 2025 - diaspora: HARTA secțiilor de vot din străinătate. Ora la care se deschid urnele în fiecare țară
Este pentru prima dată când CEDO a condamnat un stat pentru lipsa de iniţiative în combaterea schimbărilor climatice.
În timp ce grupurile ecologiste au sărbătorit decizia curţii de la Strasbourg, ziarele elveţiene au scris că decizia CEDO provoacă îngrijorări că justiţia se implică în politică.
"Verdict absurd împotriva Elveţiei: Strasbourg urmăreşte politica climatică din banca judecătorilor", a scris ziarul de centru-dreapta Neue Zuercher Zeitung (NZZ).
Descriind hotărârea curţii drept "jurisprudenţă activistă" care ar putea deschide calea pentru "tot felul de revendicări", ziarul spune că reclamantele în vârstă sunt de fapt pioni ai lobby-urilor de mediu care au folosit instanţa pentru a ocoli dezbaterile democratice.
Elveţia, unde referendumurile testează cu regularitate limitele procesului de elaborare a politicilor naţionale, s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 50% până în 2030, faţă de nivelurile din 1990.
Sub titlul "Nu vrem justiţie climatică", cotidianul naţional Blick a calificat decizia instanţei de judecată drept "îndoielnică" şi a avertizat că este probabil să aprofundeze diviziunile în privinţa politicii climatice.
"Şi în politica europeană, trebuie remarcat, acest lucru se află în mâinile celor care adulmecă judecătorii străini peste tot", scrie ziarul.
La rândul său, cotidianul de centru-stânga Tages-Anzeiger a scris într-un editorial că, deşi instanţa a subliniat limitările agendei climatice a Elveţiei, democraţia va ajunge sub presiune dacă instanţele ar începe să modeleze politica.
