Criza ucraineană: Premierii ungar şi polonez, alături de aliaţii lor din UE, îndeamnă la solidaritate europeană

„Acţiunile militare ale Rusiei la frontiera estică a Europei ne-au adus în pragul unui război", se afirmă într-un fragment din declaraţia finală a reuniunii, dată citirii de purtătorul de cuvânt al partidului spaniol Vox, Jorge Buxade. „Solidaritatea, determinarea şi cooperarea în materie de apărare între naţiunile Europei sunt necesare în faţa unor asemenea ameninţări", continuă textul, ce denunţă „ineficienţa diplomaţiei UE".

Fragment pe care Marine Le Pen, lidera partidului francez Adunarea Naţională (RN) şi candidată în alegerile prezidenţiale din Franţa, a refuzat să-l parafeze. „Noi nu avem aceeaşi poziţie asupra dosarului ucrainean", a explicat Le Pen.

Situaţia din Ucraina a fost unul dintre subiectele principale ale reuniunii de la Madrid. În timp ce Franţa menţine discuţiile cu Moscova, în încercarea de a calma situaţia, iar Germania refuză să livreze arme Ucrainei, premierii ungar şi polonez le-au cerut aliaţilor din tabăra suveranistă şi de extremă dreapta să facă front comun.

„Am încercat, noi, ungurii şi polonezii, să le explicăm prietenilor noştri că atunci când trăieşti la Madrid ceea ce se întâmplă la frontiera ruso-ucraineană nu are consecinţe imediate, dar pentru noi, care trăim în Europa Centrală, aceasta este o problemă foarte importantă", a spus Orban. „Prin urmare, cerem tuturor partidelor prezente aici să pledeze în favoarea păcii şi detensionării", a adăugat el.

Citește și

Număr uriaș de soldați ruși, la frontiera cu Ucraina. "Cea mai mare acumulare de forțe, de la Al Doilea Război Mondial”

„Va fi o perioadă îngrozitoare în Ucraina și pentru Occident”. Avertismentul unui general despre războiul din Ucraina

Aceste formaţiuni politice, care s-au mai reunit în decembrie la Varşovia, speră să construiască cu timpul un grup comun în Parlamentul European.

Criticând politica privind migraţia şi cea energetică a UE, aceste partide au denunţat în declaraţia lor „ameninţarea" transformării UE într-un „super-stat federalist încărcat de ideologie", care se opune „suveranităţii naţionale". Ele au denunţat de asemenea „atacurile motivate politic ale Bruxellesului împotriva Poloniei şi Ungariei".

În prezent, partidele suveraniste sunt scindate la Strasbourg în două grupuri distincte. Adunarea Naţională (RN, extrema dreaptă) a Marinei Le Pen şi Liga fac parte din grupul Identitate şi Democraţie (ID), în timp ce Lege şi Justiţie, Vox şi Fratelli d'Italia sunt în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). Partidul Fidesz al lui Viktor Orban, care s-a retras în martie din grupul Partidului Popular European (PPE), este în căutarea altor parteneri.

Polonia şi Ungaria sunt ameninţate de un mecanism al Uniunii Europene ce permite suspendarea fondurilor europene în caz de încălcare a principiilor statului de drept, din cauza disputelor lor recurente cu Brexellesul asupra respectării valorilor considerate fundamentale în cadrul UE.

Varşovia şi Budapesta au sesizat amândouă justiţia pentru a anula aplicarea acestui mecanism, intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2021, însă niciodată utilizat până acum, iar decizia Curţii de Justiţie a UE va fi cunoscută pe 16 februarie.

Articol recomandat de sport.ro

Scandal în Ungaria, după ce România i-a învins pe maghiari la Mondialul de hochei pe gheață: "E un clovn" | VIDEO