Cine candidează la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Lista celor 23 de concurenți electorali înscriși în cursă
Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova au loc alegeri parlamentare pentru desemnarea celor 101 deputați ai unicului organ legislativ al țării.
Republica Moldova a stabilit alegerile parlamentare din 2025 pe data de 28 septembrie.
Scrutinul, care va decide structura Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XII-a, va fi declarat valabil dacă la urne se vor prezenta cel puţin o treime dintre alegătorii înscrişi în listele electorale. Intrarea în Parlament este condiţionată de atingerea pragului electoral stabilit de legislaţie: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale şi 2% pentru candidaţii independenţi, explică site-ul https://alegeri.md/.
Candidaţi la funcţia de deputat în Parlament pot fi persoanele cu drept de vot, care deţin cetăţenia Republicii Moldova şi care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani.
Cine candidează la alegerile parlamentare din R. Moldova
În cursa electorală au fost înregistraţi 23 de concurenţi electorali, din totalul de 32 de cereri depuse: 15 partide politice, patru blocuri electorale şi patru candidaţi independenţi:
1. Partidul Acţiune şi Solidaritate, program electoral "Mergem în direcţia corectă: UE, pace, dezvoltare": 104 candidaţi, cap de listă: Igor Grosu, preşedinte al PAS;
2. Partidul "Democraţia Acasă", slogan electoral "E timpul să aducem Democraţia Acasă": 88 de candidaţi, cap de listă: Vasile Costiuc, preşedinte al PPDA;
3. Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare, program politic "Du Moldova înainte'': 59 de candidaţi, cap de listă: Igor Munteanu, preşedinte al CUB;
4. Andrei Năstase, candidat independent, slogan "Vocea ta în Parlament!";
5. Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, program de guvernare "Curajul de a face dreptate. Curăţăm calea spre Europa": 54 de candidaţi, cap de listă: Arina Spătaru, preşedinte al ALDE;
6. Olesea Stamate, candidat independent, slogan "Cred în Moldova prosperă";
7. Partidul Social Democrat European, program de ţară "Construim viitorul acasă!": 86 de candidaţi, cap de listă: Tudor Ulianovschi, preşedinte al PSDE;
8. Partidul Naţional Moldovenesc, program electoral "Generaţia care Uneşte": 54 de candidaţi, cap de listă: Dragoş Galbur, preşedinte al PNM;
9. Blocul electoral patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei, slogan "Credem în Moldova!": 110 candidaţi, cap de listă: Igor Dodon, preşedinte al PSRM;
10. Blocul electoral "Alternativa", slogan "Alternativa este! De la teritoriu al dezastrului la vis împlinit": 106 candidaţi, cap de listă: Ion Ceban, preşedinte al MAN;
11. Mişcarea "Respect Moldova", slogan "Pentru o Moldovă condusă cu respect şi competenţă": 101 candidaţi, cap de listă: Marian Lupu, preşedinte al MRM;
12. Blocul electoral "Împreună", slogan "Moldova poate mai mult!": 60 de candidaţi, cap de listă: Sergiu Tofilat, vicepreşedinte al PS;
13. Liga Oraşelor şi Comunelor, slogan "Cu faţa spre popor!": 53 de candidaţi, cap de listă: Alexandru Bujorean, copreşedinte al LOC;
14. Alianţa pentru Unirea Românilor, slogan "Unirea nu este un vis, este o necesitate!": 62 de candidaţi, cap de listă: Boris Volosatîi, preşedinte al AUR;
15. Victoria Sanduţa, candidat independent, slogan "Fără partid. Fără interese. Cu principii.";
16. Alianţa "Moldovenii", slogan "Moldova va fi întotdeauna!": 57 de candidaţi, cap de listă: Denis Roşca, preşedinte al AM;
17. Partidul "Moldova Mare", slogan "Pentru Dumnezeu! Pentru pământ! Pentru moldoveni!": 56 de candidaţi, cap de listă: Victoria Furtună, preşedinte al PMM;
18. Blocul Unirea Naţiunii, slogan "BUN e votul cel mai bun!": 79 de candidaţi, cap de listă: Aurelian Silvestru, neafiliat politic;
19. Partidul "Noua Opţiune Istorică", slogan "Puterea celor uniţi!": 55 de candidaţi, cap de listă: Dmitri Torner, prim-vicepreşedinte al NOI;
20. Partidul Liberal, program "Uniţi pentru UE şi Ţara noastră!": 57 de candidaţi, cap de listă: Mihai Ghimpu, preşedinte al PL;
21. Uniunea Creştin-Socială din Moldova, slogan "Împreună vom avea grijă de ţară": 53 de candidaţi, cap de listă: Gabriel Călin, preşedinte al UCSM;
22. Tatiana Creţu, candidat independent, slogan "Moldova are nevoie de oameni care să asculte cetăţenii";
23. Partidul Nostru, slogan "E timpul să fim împreună! Doar pentru Moldova!": 102 candidaţi, Renato Usatîi, preşedinte al PN.
Campania electorală a început la data înregistrării concurentului electoral, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării, şi se încheie la data anulării înregistrării sau în ziua de vineri dinaintea scrutinului. Astfel, campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2025 a început la 29 august şi se încheie la 26 septembrie, potrivit sursei citate.
23 de secții de vot în România
Cetăţenii vor putea vota în cadrul a 2.274 de secţii de votare: 1.973 pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii din stânga Nistrului, şi 301 în afara ţării. În circumscripţia electorală Chişinău, inclusiv în suburbii, vor fi deschise 313 secţii de votare. Fiecare alegător îşi poate verifica online secţia la care este arondat pe pagina verifica.cec.md.
În România va fi cel mai mare număr de secţii de votare de când se organizează alegerile democratice în Republica Moldova, potrivit declaraţiilor ambasadorului Republicii Moldova, Victor Chirilă. "Anul acesta vom avea 23 de secţii de votare în 14 oraşe ale României. În Bucureşti vom avea cinci secţii de votare, la Iaşi vom avea trei secţii, de asemenea câte două secţii de votare vom avea la Cluj, la Braşov, la Timişoara şi în restul oraşelor, cum ar fi, de exemplu, Oradea, Baia Mare, Sibiu, Craiova, Târgu Mureş, Suceava, Galaţi, Constanţa, Bacău, vom avea câte o singură secţie de votare", a explicat Victor Chirilă.
Primele trei ţări cu cel mai mare număr al secţiilor de votare din străinătate sunt: Italia (75), Germania (36) şi Franţa (26).
Scurt istoric al alegerilor parlamentare de la declararea independenţei Republicii Moldova:
Numerotarea oficială a legislaturilor parlamentare reaminteşte că Republica Moldova este succesoarea de drept a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM). Parlamentul de legislatura a XII-a (prin Hotărârea Sovietului Suprem din 23 mai 1991, RSSM a fost redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem - Parlament al Republicii Moldova), care a proclamat suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, a fost ales în baza sistemului electoral majoritar, cu majoritate simplă, în două tururi de scrutin, aminteşte sursa citată.
După declararea independenţei Republicii Moldova, una dintre sarcinile primordiale ale Parlamentului devenise elaborarea şi adoptarea Constituţiei statului independent. Acest obiectiv era imposibil de realizat din cauza fragmentării componenţei forului legislativ. În circumstanţele menţionate, la 12 octombrie 1993, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 1608-XII, prin care s-a stabilit ca în ziua de 27 februarie 1994 să fie organizate alegeri parlamentare anticipate.
Primele alegeri legislative de după declararea independenţei Republicii Moldove s-au desfăşurat la 27 februarie 1994. Învingător absolut a fost Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM), care a obţinut 56 de mandate de deputat din 104, devenind partidul care a guvernat Republica Moldova în perioada 1994-1998.
În perioada 1994-2014, au avut loc opt scrutine parlamentare, dintre care patru au fost anticipate. În această perioadă, alegerile parlamentare s-au desfăşurat în baza sistemului electoral proporţional, întreg teritoriul ţării constituind o circumscripţie electorală, în care au fost aleşi deputaţii.
La 20 iulie 2017, au fost adoptate noile modificări ale Codului electoral, privind trecerea de la sistemul electoral proporţional la sistemul electoral mixt. Iniţiativa de schimbare a sistemului electoral a fost lansată şi promovată de Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, cu susţinerea Grupului Parlamentar Popular European.
În urma alegerilor parlamentare de la 11 iulie 2021, a fost ales Parlamentul de legislatura XI-a. În componenţa Legislativului au obţinut reprezentare trei formaţiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format trei fracţiuni parlamentare: Partidul Acţiune şi Solidaritate, Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor şi Partidul "Şor", care în iunie 2023 a fost declarat neconstituţional, mai arată https://alegeri.md/.
Maia Sandu a fost realeasă preşedinte în alegerile de anul trecut, dar un referendum pentru aderarea ţării la UE a fost câştigat cu o majoritate foarte mică, ridicând semne de întrebare cu privire la direcţia pe termen lung a Moldovei, scrie The Guardian.
Ambele scrutine au fost marcate de acuzaţii de interferenţă rusă, inclusiv o schemă masivă de mituire a alegătorilor, care se spune că a fost orchestrată de un interpus pro-rus, în cadrul căreia s-ar fi transferat 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni, adică aproximativ 10% din electoratul activ.
Acum, sondajele sugerează că partidul PAS al lui Sandu se confruntă cu o provocare serioasă din partea partidelor de opoziţie pro-ruse sau pro-europene doar cu numele, care i-ar putea nega majoritatea parlamentară.
Fără o majoritate solidă, guvernul ar putea avea dificultăţi în a finaliza reformele economice şi politice exigente necesare pentru aderarea la UE, în timp ce continuă să se confrunte cu sărăcia profundă, inflaţia persistentă şi un număr relativ mare de refugiaţi ucraineni.
Maia Sandu a susţinut că un guvern favorabil Moscovei ar fi folosit ca „rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra UE”, un argument pe care liderii europeni par să îl susţină. În cadrul unei vizite extrem de simbolice la Chişinău, luna trecută, alături de liderii Franţei şi Germaniei, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat: „Nu poate exista o UE sigură, o Polonie, o Franţă şi o Germanie sigure fără o Moldovă independentă”.
