Alegerile parlamentare din Republica Moldova 2025: tot ce trebuie să știi despre scrutin, partide și mizele politice

Republica Moldova a stabilit alegerile parlamentare din 2025 pe data de 28 septembrie.

Parlamentul a adoptat un proiect de hotărâre în acest sens. Conform legislației, alegerile parlamentare trebuie organizate în maximum trei luni de la expirarea mandatului sau dizolvarea Parlamentului anterior, iar data scrutinului se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 70 de zile înainte de desfășurarea acestuia.

Iată tot ce trebuie să știi despre aceste alegeri.

Când au loc alegerile parlamentare din Republica Moldova 2025

Alegerile parlamentare din Republica Moldova 2025 vor avea loc pe 28 septembrie, potrivit parlament.md. Cetățenii moldoveni sunt așteptați la urne pentru a își alege deputații care să îi reprezinte. 101 deputați vor fi aleși în Parlamentul Republicii Moldova, iar scrutinul va fi declarat valabil dacă se vor prezenta la urne cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale.

Citește și

Şapte persoane au murit și 11 au fost rănite în Turcia după ce un autobuz s-a ciocnit cu un camion

Deputații vor fi aleși pentru un mandat de patru ani. În cursă s-au înscris 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți. Campania electorală se încheie pe 26 septembrie 2025.

Cum se organizează alegerile parlamentare în Republica Moldova

Parlamentul moldovean este alcătuit din 101 deputați, care sunt aleși prin reprezentare proporțională pe liste de partid într-o singură circumscripție electorală la nivel național. Pragul electoral la nivel național variază în funcție de tipul listei: pentru partide este de 5%, pentru blocuri electorale este de 7%, iar pentru candidații independenți, pragul este de 2%.

Potrivit Constituției Republicii Moldova, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova și singura autoritate legislativă a statului, iar deputații au un mandat de patru ani. Pot vota cetățenii care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

Fiecare alegător are dreptul să voteze cu două buletine de vot: unul pentru circumscripția națională și altul pentru circumscripția uninominală. Fiecare vpt are putere juridică egală.

În circumscripția națională (care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova și secțiile de votare din străinătate) se vor alege 50 de deputați pe baza votului reprezentării proporționale (pe liste de partid închise).

În circumscripțiile uninominale se aleg 51 de deputați în baza votului majoritar, câte unul la fiecare circumscripție, inclusiv de la circumscripțiile constituite pentru alegătorii din afara țării și din localitățile din stângă Nistrului.

Partidele politice și candidații la alegerile din 2025

La alegerile parlamentare din Republica Moldova participă 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți, potrivit alegeri.md.

Iată cele mai importante partide și candidați la aceste alegeri:

Partidele politice participante

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – listă cu 104 candidați, condusă de Igor Grosu, actualul președinte al Parlamentului. Formațiunea promovează orientarea europeană și mesajele pro-reformă.

Partidul Nostru (PN) – are 102 candidați, în frunte cu Renato Usatîi. Se prezintă ca o alternativă antisistem, critică față de actuala guvernare.

Partidul Social Democrat European (PSDE) – intră în competiție cu 86 de candidați, avându-l ca lider pe Tudor Ulianovschi. Promovează o viziune social-democrată moderată.

Partidul „Democrația Acasă” (PPDA) – participă cu 88 de candidați, condus de Vasile Costiuc. Formațiunea se prezintă cu un mesaj reformist.

Partidul Liberal (PL) – înscrie 57 de candidați, avându-l în frunte pe Mihai Ghimpu. Păstrează tradițional discursul unionist.

Partidul Național Moldovenesc (PNM) – a înregistrat 54 de candidați, cu Dragoș Galbur cap de listă. Se axează pe valori naționale.

Uniunea Creștin-Socială din Moldova – prezintă 53 de candidați, condusă de Gabriel Călin, cu accent pe valorile sociale și tradiționale.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – participă cu 62 de candidați, în frunte cu Boris Volosatîi, promovând unirea cu România.

Partidul „Renaștere” – a depus o listă de 71 de candidați, condus de Vadim Mișin, cu un mesaj axat pe suveranitate și tradiționalism.

Partidul Șansă (PȘ) – are 87 de candidați, liderul formațiunii fiind Alexei Lungu. Mesajul se concentrează pe dreptate socială și dezvoltare economică.

Liga Orașelor și Comunelor (LOC) – înscrie 68 de candidați, condusă de Sergiu Perciun, pledând pentru descentralizare și sprijinirea autorităților locale.

Partidul Schimbării (PS) – are 50 de candidați, cu Ștefan Gligor în frunte, promovând un mesaj de modernizare și reforme anticorupție.

Partidul Verde Ecologist (PVE) – prezintă 45 de candidați, condus de Anatolie Prohnițchi, cu o agendă ecologistă și orientată spre protecția mediului.

Partidul Național Liberal (PNL) – înscrie 42 de candidați, având-o ca lider pe Vitalia Pavlicenco, cu un discurs unionist și proeuropean.

Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” (PRNA) – are 39 de candidați, condus de Valeriu Climenco, susținând unirea cu România și promovarea identității naționale.

Blocurile electorale

Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei – în frunte cu Igor Dodon, reunește PSRM, PCRM, Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul pentru Viitorul Moldovei. Listă cu 110 candidați.

Blocul electoral „Alternativa” – condus de Ion Ceban, include Mișcarea Alternativa Națională, PDCM și Congresul Civic. Listă cu 106 candidați.

Blocul electoral „Împreună” – format din Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist, participă cu 60 de candidați.

Blocul „Unirea Națiunii” – include PNL și PRNA, cu 79 de candidați.

Candidați independenți

Patru candidați independenți s-au înscris în cursa pentru un fotoliu de deputat: Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduță și Tatiana Crețu

Andrei Năstase a fost cel care s-a retras din cursa pentru președinte al Republicii Moldova în 2016, în favoarea Maiei Sandu. El a câștigat mandatul de primar general al Chișinăului, însă alegerile au fost invalidate.

Olesea Stamate a făcut parte din PAS și a fost ministru al Justiției în timpul primului mandat al Maiei Sandu. A fost acuzată de inițierea unor amendamente controversate în Parlament.

Victoria Sanduța a fost judecătoare până anul în 2024 și a făcut parte pentru scurt timp din ”Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”.

Tatiana Crețu le-a transmite alegătorilor că nu va urma modelul unui politician „clasic” și că va reprezenta vocea fiecărui cetățean. După mulți ani petrecuți în Diaspora, candidata independentă a declarat că își propune să aducă în Republica Moldova principiile democrației europene.

Cine sunt favoriții, potrivit sondajelor

Sondajele de vot privind intenția de vot în Republica Moldova arată că doar trei partide politice au șanse să intre în viitorul Parlament.

20 de formațiuni politice și patru candidați independenți se luptă pentru cele 101 locuri de deputați.

Conform unui sondaj realizat de Watchdog Moldova și Centrul de Cercetări Sociologice CIBRES Research, partidul Partidul Acțiune și Solidaritate susținut de Maia Sandu ar obține 29,7% din voturi. PAS este partidul aflat la guvernare și are majoritate parlamentară.

Pe locul al doilea în sondaj se află Blocul Patriotic, alianța socialiștilor și comuniștilor care reunește partidul condus de fostul premier Victor Țarlev și formațiunea fostei bașcan a Găgăuziei. Blocul electoral ar strânge 13,2% din intențiile de vot ale moldovenilor.

Locul trei în intenția de vot este Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, cu 7,5%. Totuși, alte sondaje nu îl plasează în top 3 privind intenția de vot.

Un sondaj realizat de Institutul Republican Internațional la comanda autorităților americane arată că PAS ar lua 39% din voturi, iar Blocul Patriotic ar obține 22%, în timp ce Blocul Alternativa condus de primarul Chișinăului va lua 10% din voturi.

Cum pot vota moldovenii din diaspora

Cetățenii moldoveni pot vota de oriunde. Aceștia au posibilitatea să voteze inclusiv prin poștă. Cetățenii din următoarele țări pot vota prin corespondență: Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă.

Cetățenii moldoveni aflați în diaspora au la dispoziție 301 de secții de votare pentru a își exercita votul la alegerile parlamentare.

Vezi AICI lista secțiilor de votare din diaspora

Cele mai multe secții sunt deschise în: 

Italia - 75 secții 

Germania - 36 secții 

Franța - 26 secții

România - 22 secții 

Marea Britanie - 23 secții

Statele Unite ale Americii - 22 secții 

Spania - 15 secții 

Irlanda - 12 secții

În Rusia au fost deschise 2 secții de vot ambele la Moscova. 

Votul în România

Moldovenii din România au la dispoziție 23 de secții de vot. Dintre acestea, 5 sunt deschise în București, 3 la Iași, câte două în Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara și câte una în Baia Mare, Bacău, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Sibiu, Suceava și Rârgu Mureș.

Pentru a vota, aceștia au nevoie de unul dintre următoarele acte:

· cartea de identitate, buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova;

· cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate provizoriu;

· pașaportul cetățeanului Republicii Moldova (inclusiv expirat).

Rezultatele alegerilor și formarea guvernului

Campania electorală se încheie în ziua de vineri premergătoare scrutinului. Pentru alegerile parlamentare din R. Moldova 2025, campania a început pe 29 august și se încheie pe 26 septembrie.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, este instituția care hotărăște validarea sau invalidarea mandatului de deputat.

În 30 de zile de la alegeri, Parlamentul se întrunește fiind convocat de președinte.

Controversele și scandalurile din alegerile parlamentare din R. Moldova 2025: Interferență externă și corupție electorală

Alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025 sunt marcate de controverse majore și scandaluri care au pus sub semnul întrebării integritatea procesului electoral. Aceste alegeri se desfășoară pe fondul unei presiuni geopolitice intense și a unei campanii de amenințări hibride orchestrate de actori externi.

Interferența externă și strategia hibridă rusă

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a documentat un nivel "fără precedent" al interferenței Federației Ruse în procesul electoral moldovenesc. Strategia rusă a vizat crearea unei majorități parlamentare pro-ruse sau cel puțin "moderate" față de integrarea europeană, prin sprijinirea partidelor controlate direct sau indirect de Kremlin.

Grupul criminal organizat "Șor" a fost identificat ca principalul agent de influență, iar Congresul politic al Blocului "Victorie" desfășurat la Moscova în iulie 2025 a demonstrat public această strategie. Liderul fugar Ilan Șor a declarat că "unica salvare" pentru Moldova este "unirea cu Federația Rusă", confirmând subordonarea agendei sale politice intereselor rusești.

Finanțarea ilicită și corupția electorală

Unul dintre cele mai grave scandaluri a fost sistemul sofisticat de finanțare ilegală documentat de SIS și Procuratura Anticorupție. Fondurile proveneau din "surse oculte externe" și erau transferate prin carduri rusești MIR, platforme financiare digitale precum Binance și Trustee, și conturi bancare ale unor persoane interpuse.

Rețeaua urmărea atragerea a peste 300.000 de cetățeni într-un sistem de corupere masivă a electoratului, unde votul devenea o marfă în schimbul unei sume de bani. Activiștii erau plătiți lunar pentru a recruta 5-10 potențiali votanți, demonstrând o organizare criminală de amploare.

În campania electorală Procuratura a efectuat mai multe percheziții și descinderi la persoane suspectate de  pregătirea dezordinilor şi destabilizărilor în masă, coordonate din Federaţia Rusă.

Cazuri penale de rezonanță

Campania a fost marcată de condamnări și acuzații penale împotriva unor figuri politice importante:

   
• Evghenia Guțul, guvernatoarea Găgăuziei, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțare      ilegală
   
• Marina Tauber și Alexandr Nesterovschi, deputați, au fost trimiși în judecată pentru acuzații similare
   
• Ion Ceban a primit avertisment pentru utilizarea abuzivă a  funcției publice

Aceste condamnări au generat controverse, fiind percepute de opoziție ca "represiune politică", în timp ce guvernarea le-a prezentat ca dovadă a luptei anticorupție.

Războiul juridic și contestațiile

Comisia Electorală Centrală a respins înregistrarea Blocului "Victorie", declanșând o serie de contestații juridice. Acest "război juridic" a pus presiune pe sistemul judiciar, transformând fiecare decizie administrativă în sursă de conflict politic.

Dezinformarea și războiul informațional

Parlamentul European a condamnat "operațiunea Matrioșka", o campanie de dezinformare care publica "trei povești fabricate pe săptămână" prin canale media considerate credibile. Canalele afiliate Russia Today, precum Sputnik Moldova, au difuzat știri false despre politicile UE către Moldova.

Rețelele de social media au fost infiltrate de "influenceri și activiști plătiți" care amplificau narațiunile false, demonstrând sinergia între finanțarea ilegală și componenta informațională a amenințărilor hibride.

De ce sunt importante alegerile din 2025 pentru Republica Moldova

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt cele mai importante din istoria țării, conform președintei Maia Sandu. De rezultatul scrutinului depinde continuarea consolidării democrației țării.

Președinta țării a declarat că independența și pacea Moldovei sunt din nou puse la încercare prin ingerințe în alegeri și încercări de a opri Moldova din drumul său european.

„Independenţa şi pacea noastră sunt din nou puse la încercare. Ingerinţe în alegerile noastre, finanţări ilegale din afară, campanii de minciuni, atacuri cibernetice, proteste plătite, tactici de a semăna ură între oameni. Acestea sunt metodele prin care se încearcă oprirea Moldovei din drumul ei european.

Depinde de noi dacă aceste presiuni vor reuşi să ne oprească sau, dimpotrivă, ne vor face mai uniţi şi mai hotărâţi. Anul trecut, am arătat lumii întregi că putem sta drept prin vot în faţa unor forţe mult mai mari. Acum trebuie să facem pasul decisiv, să alegem un parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu.

Fără exit-poll la alegerile parlamentare din Republica Moldova

La alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova nu vor fi organizate exit-polluri, după ce Comisia Electorală Centrală a respins singura solicitare depusă, cea a companiei „Date Inteligente”. Decizia a fost motivată prin „suspiciuni rezonabile” privind sursele de finanțare și capacitatea firmei de a susține logistic un astfel de proiect.

Termenul-limită pentru depunerea cererilor a expirat pe 21 septembrie, ceea ce înseamnă că nu vor exista alte inițiative similare. Absența exit-pollurilor reprezintă o premieră negativă pentru transparența electorală, în condițiile în care acestea oferă de regulă primele estimări ale rezultatelor votului.

Ultimele exit-polluri în Republica Moldova au fost realizate în 2020, în turul doi al alegerilor prezidențiale, când au fost acreditate două entități: Asociația Obștească „Spero” și compania „Intellect Group” SRL.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026