BBC: „Nimeni nu se aștepta la asta”. Liderii europeni s-au grăbit spre SUA pentru a ajuta Ucraina să evite o „capitulare”
Liderii europeni s-au grăbit să se deplaseze la Washington, oficial pentru a-și exprima sprijinul față de președintele Volodimir Zelenski și pentru a preveni repetarea tensiunilor din Biroul Oval, așa cum s-a întâmplat în luna februarie.
În realitate însă, scopul principal al vizitei este blocarea unei eventuale schimbări de direcție din partea președintelui american Donald Trump, care – potrivit mai multor oficiali europeni – riscă să submineze securitatea pe termen lung a continentului, în contextul războiului din Ucraina, scrie BBC într-o analiză.
Surse diplomatice susțin că, în urma unei întâlniri recente cu Vladimir Putin, Trump nu doar că a renunțat la solicitarea unui armistițiu ca precondiție pentru discuțiile de pace, dar ar fi transmis că nu are intenția de a impune noi sancțiuni economice Rusiei.
Europa vrea să evite nu doar o confruntare, ci și o capitulare
Liderii europeni – împreună cu reprezentanți ai Uniunii Europene și NATO – încearcă acum să evite atât o confruntare directă cu administrația Trump, cât și riscul unei capitulări în fața presiunilor Moscovei.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost direct în declarațiile sale de duminică: „Există un singur stat care propune o pace care ar însemna o capitulare: Rusia.”
Schimbarea bruscă de strategie a președintelui Trump a generat o mobilizare fără precedent în rândul liderilor europeni, care au renunțat la planurile de vacanță pentru a răspunde unei crize în plină desfășurare.
Macron, aflat la Riviera, și Giorgia Meloni, care se relaxa în Grecia, au fost printre primii care și-au întrerupt concediile. Meloni ar fi fost prima care a decis să meargă la Washington, urmată imediat de Macron – moment în care participarea celorlalți lideri a devenit inevitabilă.
Potrivit surselor diplomatice, liderii europeni au petrecut weekendul în convorbiri intense, inclusiv în cadrul a cel puțin cinci apeluri de grup separate.
Motivul: întâlnirea dintre Trump și Putin, care a avut loc în Alaska, urmată de deciziile controversate ale președintelui american – considerate de europeni o abatere gravă de la linia diplomatică menținută în ultimele luni de Occident.
Poziția Statelor Unite, tot mai apropiată de cea a Rusiei
Unii oficiali de la Bruxelles și din capitalele europene cred că amploarea și consecințele acestor decizii sunt încă subestimate.
„Lucrurile s-au schimbat semnificativ și într-un ritm mult mai rapid decât se aștepta oricine”, a declarat un diplomat european. „Statele Unite văd acest moment ca pe o oportunitate de a acționa cât timp contextul e favorabil. Întrebarea noastră este: ce se dorește, concret, să se obțină?”
Oficialul european a mai precizat că, până recent, poziția comună a liderilor europeni era că Vladimir Putin trebuie să dovedească o dorință reală de a negocia și de a pune capăt conflictului – ceea ce presupunea automat un armistițiu.
„Dar de vineri încoace, totul s-a schimbat. Întrebarea acum este: cum ieșim din această zi fără o explozie diplomatică? Este un moment de pericol extrem.”
Europenii vor să influențeze poziția Casei Albe în privința Ucrainei
Scopul liderilor europeni, spun diplomații, este să influențeze modul în care administrația de la Washington abordează două chestiuni esențiale legate de războiul din Ucraina.
Prima: ideea că pacea ar putea fi obținută pur și simplu dacă Ucraina ar ceda regiunile din Donbas Rusiei.
A doua: că acest conflict nu vizează doar viitorul Ucrainei, ci pune în joc întreaga arhitectură de securitate a Europei.
„Este, în esență, vorba despre securitatea continentului nostru”, a declarat un diplomat britanic.
Cu alte cuvinte, orice discuție privind garanțiile de securitate – ca parte a unui eventual acord final – ar trebui să vizeze nu doar protejarea Ucrainei, ci și consolidarea securității europene în ansamblu.
Pentru a convinge viitoarea administrație Trump, liderii europeni trebuie să transmită două mesaje clare:
l problemele teritoriale și garanțiile de securitate sunt inseparabile;
l garanțiile nu pot fi reduse la simple declarații verbale sau promisiuni pe hârtie.
Negociatorii americani au discutat despre posibile garanții „de tip NATO” pentru Ucraina, încă nedefinite, prin care Occidentul s-ar angaja să intervină în cazul unei noi agresiuni ruse.
„Nimeni nu înțelege cu adevărat ce are în vedere Trump când vorbește despre o garanție de securitate”, a afirmat un oficial. „El crede că dacă îi spune lui Putin ‘nu ataca’ este suficient. Dar pentru Ucraina – și pentru noi – asta nu este deloc de ajuns.”
Poziția europeană, în schimb, este clară: securitatea Ucrainei poate fi garantată doar printr-o armată puternică, sprijinită pe termen lung cu asistență militară și financiară consistentă din partea aliaților.
Asta presupune inclusiv achiziția de armament american de către statele europene și transferul acestuia către Ucraina, precum și accesul continuu al Kievului la informațiile furnizate de serviciile de intelligence americane.
Un astfel de aranjament ar exclude din start orice pretenție rusă legată de demilitarizarea Ucrainei.
Riscuri pentru europeni: Trump se poate simți forțat
Totuși, europenii sunt conștienți de un risc major: dacă îl presează prea mult pe Trump, acesta s-ar putea simți provocat sau ignorat, iar discuțiile riscă să eșueze.
Delegația europeană a fost alcătuită pe ultima sută de metri și este, potrivit unui oficial, „destul de greu de coordonat”. Mai mult, există diferențe de opinie între statele membre în privința nivelului de angajament pe care Europa ar trebui să-l asume pentru securitatea Ucrainei.
Rolul unei eventuale forțe europene de „reasigurare”, care ar putea fi desfășurată în Ucraina post-conflict, rămâne incert.
Prin urmare, obiectivul principal al europenilor ar putea fi acela de a tempera discuțiile grăbite despre eventuale acorduri teritoriale – aspecte care, spun diplomații, ar trebui să fie abordate doar în faza finală a unei negocieri de pace.
Pentru unii, asemenea idei sunt considerate premature – echivalentul clasicului „a pune carul înaintea boilor”.
În schimb, liderii europeni ar putea încerca să obțină un progres în direcția organizării unui summit trilateral între Trump, Zelenski și Putin; să contureze câteva principii generale ale unui viitor acord și să definească modul în care ar trebui purtate „discuții despre discuții” – adică negocierile preliminare privind cadrul și locația eventualelor tratative.
Și, mai presus de toate, să clarifice dacă un astfel de proces poate începe doar după ce părțile convin asupra unei forme de încetare a focului.
