Explicația Guvernului pentru majorarea taxelor și impozitelor locale. Impact bugetar de 3,7 miliarde lei în 2026

Executivul susține că reforma era inevitabilă și că face parte din angajamentele asumate de România prin PNRR și în relația cu Comisia Europeană.

Impact bugetar va fi de 3,7 miliarde lei în 2026, arată Guvernul. Banii colectați banii din impozitele și taxele locale vor rămâne la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.

De ce a fost necesară reforma

România avea una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor din impozitarea proprietăților din UE: doar 0,55% din PIB, față de media europeană de 1,85%. În plus, existau diferențe majore între localități, impozitele nu reflectau valoarea reală a proprietăților, iar peste o treime din sumele datorate nu erau încasate. Impozitele nu mai fuseseră actualizate cu inflația, ceea ce a generat pierderi semnificative pentru bugetele locale și inechități între contribuabili, spune Guvernul.

Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.

„Deși angajamentele au fost luate în anii anteriori și discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale. Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5 - între 300 și 500 milioane de euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare”, se arată în comunicatul Guvernului.

Un calendar comprimat și probleme de implementare

Măsurile au fost adoptate pentru validarea jaloanelor PNRR și ridicarea condiționalităților macroeconomice, însă au intrat în vigoare cu întârziere din cauza deciziilor Curții Constituționale, a contestațiilor opoziției și a procedurilor legale.

„Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților administrației publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor și a elementelor de competență locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparență decizională. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităților publice locale și a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferențe de aplicare între UAT-uri)”, arată Executivul.

Guvernul afirmă că aceste probleme sunt în curs de remediere.

Impactul bugetar

Aplicarea noilor măsuri va aduce, potrivit estimărilor, venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026, cu peste 30% mai mult față de 2025. Creșterile sunt estimate astfel:

- clădiri: +1,42 miliarde lei

- terenuri: +1,09 miliarde lei

- autovehicule: +1,18 miliarde lei

„Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar”.

Ce se schimbă la impozitele pe clădiri și terenuri

Baza de impozitare a fost actualizată, fiind eliminate „valorile istorice care nu mai reflectau realitatea economică”, mai notează Guvernul.

Valoarea impozabilă medie ajunge la 2.677 lei/mp (aproximativ 535 euro/mp), o creștere de circa 70%, considerată un cost mediu realist de construire. Măsura este tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață, estimată pentru 1 ianuarie 2027.

Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:
• până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
• 30% pentru clădiri între 50–100 ani;
• 10% pentru clădiri între 30–50 ani;
• plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).

„Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere peste nivelul mediu de ~70%”, mai spune Guvernul.

Legea nr. 239/2025 a introdus:
• valori de referință actualizate asupra bazei impozabile;
• o bază de calcul recalibrată la realitatea economică.

Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)
• autoritățile administrației publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.

Autovehicule: impozite diferențiate în funcție de poluare

Pentru autoturisme, structura de impozitare bazată pe capacitatea cilindrică a fost menținută, însă valorile aplicate fiecărei fracțiuni de 200 cm³ au fost ajustate în funcție de norma de poluare Euro. Vehiculele mai poluante vor plăti impozite mai mari, iar cele cu norme Euro recente vor avea creșteri mai reduse.

În cazul mașinilor hibride, Guvernul precizează că simpla încadrare în această categorie nu mai este suficientă. Pentru a beneficia de tratament fiscal favorabil, vehiculul trebuie să aibă emisii sub 50 g/km CO₂, conform cerințelor Comisiei Europene și jalonului PNRR M59.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO S-a aflat secretul! Ce exerciții face Andreea Astafei ca să se mențină în formă