Armenia și Azerbaidjan, în pragul războiului. Morți și răniți în urma luptelor violente din Nagorno- Karabah

Armenia și Azerbaidjan, în pragul războiului. Morți și răniți în urma luptelor violente din Nagorno- Karabah
Getty

Armenia şi Azerbaidjanul, foste republici sovietice, se află în pragul războiului, acuzându-se reciproc că au început lupte violente pentru controlul Nagorno-Karabah, o volatilă regiune separatistă din Azerbaidjan populată majoritar de etnici armeni.

 

Evenimentele de duminică au relansat îngrijorarea cu privire la instabilitatea din Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale, scriu Reuters, AFP şi DPA.

Niciuna dintre părţi nu a publicat un bilanţ detaliat, dar ambele au raportat decese în rândul militarilor şi civililor. Potrivit părţii armene, o femeie şi un copil au fost ucişi.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării azer a declarat pentru AFP că Baku a cucerit o jumătate de duzină de sate aflate sub control armean în timpul ciocnirilor.

Citește și
Macron
Avertismentul dur al președintelui Macron: ''Dacă lăsăm Libanul, va fi război civil''

Armenia a respins aceste afirmaţii, potrivit agenţiei ruse Interfax.

După anunţul primelor ciocniri duminică dimineaţă, premierul armean Nikol Pachinian a decretat "mobilizarea generală" şi instituirea "legii marţiale", la fel ca şi autorităţile din Karabah.

La rândul său, preşedintele azer Ilham Aliev a convocat o reuniune a Consiliului său de Securitate în timpul căreia a denunţat "agresiunea" Armeniei.

"A fost o provocare planificată din timp", a denunţat el, citat de Interfax.

Şi Pachinian, şi Aliev au declarat că vor fi învingători.

 

Zeci de elicoptere, tancuri și baterii antiaeriene distruse

 

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că a lansat o "contraofensivă pe toată linia frontului" în Karabah, pentru a "pune capăt activităţilor militare ale forţelor armate ale Armeniei".

Ministerul Apărării din Nagorno-Karabah a declarat că a distrus 4 elicoptere, aproximativ 15 drone şi 10 tancuri azere.

Azerbaidjanul a indicat anterior că unul dintre elicopterele sale a fost doborât, dar că echipajul său a scăpat teafăr. Baku a mai susţinut că a distrus 12 baterii antiaeriene.

Conflictul din jurul Nagorno-Karabah a alimentat tensiunile regionale timp de 30 de ani.

Franţa, mediator al conflictului împreună cu Rusia şi Statele Unite în cadrul Grupului de la Minsk, a cerut încetarea ostilităţilor, la fel ca şi Bruxelles-ul.

Şi Moscova a chemat duminică dimineaţă la "o încetare a focului imediată" şi la convorbiri, în condiţiile în care cele două părţi resping responsabilitatea ostilităţilor.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, un aliat tradiţional al Azerbaidjanului, şi-a reînnoit sprijinul pentru Baku, în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său azer, după cum a anunţat preşedinţia azeră.

Premierul armean a cerut comunităţii internaţionale să se asigure că Turcia nu se implică direct în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan legat de Nagorno-Karabah.

Regiunea, deşi recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, este controlată de separatişti armeni creştini, relatează DPA.

 

Zeci de mii de morți în războiul din anii 1990

 

La începutul anilor 1990 a fost scena unui război soldat cu 30.000 de morţi şi, de atunci, Baku doreşte să reia controlul. O încetare a focului care a fost implementată în 1994 a fost încălcată intermitent.

Discuţiile de pace sunt blocate de mulţi ani. Lupte au loc în mod regulat între separatişti şi azeri, dar şi între Erevan şi Baku.

În 2016, ciocniri grave aproape degeneraseră în război în Karabah, iar în iulie 2020 lupte violente au avut loc între armeni şi azeri la graniţa de nord.

Ambele părţi obişnuiesc să se învinovăţească reciproc pentru aceste izbucniri de violenţă.

Un conflict major implicând Azerbaidjanul şi Armenia ar putea duce la intervenţia unor puteri aflate în concurenţă în regiunea Caucazului, Rusia şi Turcia, scrie AFP.

"Suntem la un pas de un conflict pe scară largă", a declarat pentru agenţia franceză de presă Olesya Vartanyan, expert al International Crisis Group, estimând că această nouă escaladare se explică mai ales prin absenţa unei medieri internaţionale active în ultimul timp.

"De la epidemia de coronavirus, conflictul a fost neglijat, fără ca diplomaţi să meargă la Baku şi la Erevan nici după ciocnirile din iulie", a regretat ea.

În ultimii ani, Baku a profitat de rezervele sale imense de petrol pentru a face cheltuieli generoase pe armament. Azerbaidjanul se bucură de sprijinul Turciei.

Armenia, mult mai săracă, este totuşi mai aproape de Rusia, care are acolo o bază militară.

Ţara aparţine şi unei alianţe politico-militare conduse de Moscova, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă.

Kremlinul, care se poziţionează ca arbitru regional, livrează arme ambelor ţări, mai scrie AFP.

 

Citește și...
Turcia avertizează că extinderea apelor teritoriale de către Grecia ar putea declanşa un război
Turcia avertizează că extinderea apelor teritoriale de către Grecia ar putea declanşa un război

Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a avertizat sâmbătă că orice acţiune din partea Greciei vizând extinderea apelor sale teritoriale de-a lungul ţărmurilor estice, spre Turcia, va fi considerată un motiv de război, informează dpa.

Avertismentul dur al președintelui Macron: ''Dacă lăsăm Libanul, va fi război civil''
Avertismentul dur al președintelui Macron: ''Dacă lăsăm Libanul, va fi război civil''

Președintele francez Emmanuel Macron a lansat un avertisment dur în ceea ce privește situația din Liban, care se confruntă cu o criză politică din cauza pandemiei, dar și a exploziei din portul Beirut.

9 nave de război ruse, escortate de Royal Navy şi NATO în apropierea apelor teritoriale britanice
9 nave de război ruse, escortate de Royal Navy şi NATO în apropierea apelor teritoriale britanice

Forţele navale britanice şi cele ale NATO au escortat 9 nave de război ruse în contextul unei activităţi crescute în apropierea apelor teritoriale ale Regatului Unit, a anunţat miercuri Royal Navy.

Recomandări
Proiect privind structura anului școlar 2023-2024. Școala ar putea începe mai devreme de 15 septembrie
Proiect privind structura anului școlar 2023-2024. Școala ar putea începe mai devreme de 15 septembrie

Ministerul Educației a publicat un proiect de ordin privind structura anului școlar 2023-2024, document care este supus dezbaterii publice. 

 

Trafic de coșmar în țară din cauza ninsorilor. Zeci de mașini s-au răsturnat ori au rămas blocate
Trafic de coșmar în țară din cauza ninsorilor. Zeci de mașini s-au răsturnat ori au rămas blocate

Este iarnă în toată regula în jumătate de țară, iar meteorologii au emis un cod portocaliu de viscol și ninsori abundente în cinci județe. Alte 22 și capitala sunt sub cod galben de vreme severă până duminică dimineață.

Kremlin: Cheia încheierii războiului este la Biden, dar nu o foloseşte. În schimb „pompează” arme în Ucraina
Kremlin: Cheia încheierii războiului este la Biden, dar nu o foloseşte. În schimb „pompează” arme în Ucraina

Cheia cu care s-ar putea pune capăt conflictului din Ucraina se află la preşedintele SUA, Joe Biden, care ar putea să dea comandă Kievului, dar Washingtonul nu a fost până acum dispus să o folosească, a declarat vineri Kremlinul, potrivit Reuters.