Analiză Reuters: Emmanuel Macron, singur pe cheiul Senei, în faţa unui viitor nesigur. Criza politică se adâncește

Gărzile sale de corp păstrau distanţa în faţa şi în spatele lui, în timp ce ieşea printr-o poartă din fier forjat pe digul de piatră, îmbrăcat într-un pardesiu negru.

Scena, filmată de la distanţă şi difuzată de televiziune franceză, amintea de imaginile cu Charles de Gaulle care căuta refugiu în câmpiile bătute de vânt din Irlanda după demisia sa la sfârşitul anilor 1960, un şef de stat care se retrage în sine însuşi pe măsură ce era sa politică se apropie de sfârşit.

Pe măsură ce opţiunile sale se reduc, un Macron nepopular se regăseşte din ce în ce mai izolat pe scena internă, văzându-şi foştii aliaţi distanţându-se pentru a-şi maximiza şansele de a-i succede la alegerile prezidenţiale din 2027.

Demisia lui Lecornu amplifică incertitudinea

Mandatul lui Emmanuel Macron expiră abia în 2027, dar demisia lui Sebastien Lecornu, al cincilea prim-ministru al său în doi ani, a crescut şansele ca tânăra speranţă de odinioară a politicii franceze să nu reuşească să-şi ducă mandatul până la capăt.

Macron părea hotărât să evite acest destin luni, acordându-i lui Lecornu două zile pentru discuţii de ultimă oră cu opoziţia, în încercarea de a găsi o cale de ieşire din impas.

Cerându-i lui Lecornu să mai facă o ultimă încercare, Macron şi-a manifestat dezaprobarea faţă de singurele alte opţiuni pe care le are la dispoziţie: alegeri parlamentare anticipate, care ar putea duce la preluarea puterii de către extrema dreaptă, sau propria demisie, o măsură pe care a exclus-o în repetate rânduri.

Aproape jumătate dintre francezi îl consideră pe Macron responsabil de criza actuală, în timp ce 51% dintre ei consideră că demisia sa ar putea debloca situaţia, potrivit unui sondaj Elabe pentru BFMTV publicat luni.

Opoziția cere demisia președintelui

"Macron este de acum izolat, fără direcţie şi susţinere. El trebuie să suporte consecinţele: fie demisia, fie dizolvarea" Parlamentului, a afirmat public deputatul Adunării Naţionale (partidul de extrema dreaptă Rassemblement National/RN), Philippe Ballard pe platforma X.

După un pariu ratat anul trecut, când a convocat alegeri legislative anticipate din care a rezultat o Adunare Naţională (camera inferioară a legislativului) fără majoritate, împărţită între blocuri opuse ideologic, Macron a încercat să guverneze cu guverne minoritare.

Hotărât să-şi apere moştenirea economică, scăderi de impozite şi reforma pensiilor într-un context de îngrijorare crescândă a investitorilor în faţa unui deficit abisal al Franţei, Macron a numit premieri proveniţi dintr-o alianţă ad-hoc între conservatori şi centrişti. Timp de peste un an, aceste guverne au făcut să fie adoptate cu greu măsuri de reducere a deficitului. Doi premieri au căzut incapabili să redreseze finanţele publice, dar faimosul "soclu comun" a rezistat.

Situaţia s-a schimba odată cu rebeliunea spectaculoasă a lui Bruno Retailleau, personalitate de marcă a conservatorilor, care a criticat public guvernul lui Lecornu la câteva ore după numirea sa, duminică seara.

Macron speră ca Lecornu va şti să-i readucă pe conservatori la masa negocierilor, oferindu-i astfel un răgaz. În caz contrar, el ar putea numi un prim-ministru de stânga, dar cererea socialiştilor privind impozitul pe avere şi revenirea asupra reformei pensiilor complică orice alianţă cu alte partide.

În pofida apelului lansat luni lui Lecornu, presiunea asupra lui Macron nu pare să scadă.

Le Pen cere dizolvarea Parlamentului

Marine Le Pen, şefa RN, a cerut dizolvarea Parlamentului şi noi alegeri, sondajele plasând partidul său în fruntea intenţiilor de vot.

"RN profită de prăbuşirea centrului şi captează votul protestatar, văzând în dizolvare o ocazie unică de a accede în fine la putere", apreciază politologul Stewart Chau.

Apelurile la demisia lui Macron, altădată formulate pe marginea dezbaterilor politice, câştigă de acum teren, devenind curentul dominant.

"Interesul naţional al Franţei cere ca Emmanuel Macron să stabilească data demisiei sale cu scopul de a apăra instituţiile şi de a debloca o situaţie fără ieşire de la o dizolvare absurdă", a declarat pe reţelele de socializare David Lisnard, primarul oraşului Cannes şi politician conservator în ascensiune.

Macron şi-a reiterat de mai multe ori intenţia de a-şi duce până la capăt mandatul. Însă, în faţa absenţei unor soluţii acceptabile, ar putea să îşi încheie preşedinţia printr-un gest spectaculos, amintind de imaginea generalului de Gaulle care a părăsit puterea în 1969, notează Reuters. 

Articol recomandat de sport.ro

Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova