Alegeri în Republica Moldova. Peste 29.000 de persoane au votat în România, majoritatea susținând partidul Maiei Sandu
Peste jumătate dintre cei 29.379 de alegători din România la alegerile legislative din R. Moldova au fost tineri sub 35 de ani, un profil diferit față de cel al votanților din Moldova și din diaspora, în general.
Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, în cele 23 de secţii de vot deschise în România au votat 29.379 de alegători, dintre care 56,3 la sută au fost femei.
O proporţie de 28,6 la sută dintre votanţii din România au avut între 18 şi 25 de ani, iar 28,7 la sută au avut vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani.
În Republica Moldova au votat 1.327.348 de alegători, iar 54,57 la sută dintre aceştia au fost femei. Tinerii cu vârsta între 18 şi 25 de ani au reprezentat o proporţie de 9,6 la sută, iar cei cu vârsta între 26 şi 35 de ani au votat în proporţie de 16,1 la sută.
În capitala Chişinău, au votat 375.533 de persoane - ceea ce reprezintă o rată de participare de 54,72 la sută. Dintre aceşti alegători, 56,04 la sută au fost femei. De asemenea, tinerii cu vârstele cuprinse între 18 şi 25 de ani au reprezentat 9,2 la sută, în timp ce 15,9 la sută au fost tineri între 26 şi 35 de ani.
Rata participării la vot pe teritoriul Republicii Moldova a fost de 47,42 la sută, în timp ce rata totală de participare la vot, ţinând cont şi de diaspora, a depăşit 52 la sută. Este o prezenţă mai mare decât la alegerile parlamentare precedente, din 2019 şi 2021, dar ceva mai mică decât la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale de anul trecut (54,34 la sută), când Maia Sandu a fost realeasă graţie voturilor cetăţenilor moldoveni plecaţi peste hotare.
Per total, în diaspora votaseră, cu aproape două ore înainte de închiderea tuturor urnelor, peste 279.400 de cetăţeni, iar dintre aceştia 11,3 la sută au fost tineri de 18-25 de ani, iar 25,7 la sută au fost alegători cu vârsta între 26 şi 35 de ani. Şi în diaspora au fost mai multe femei decât bărbaţi care s-au prezentat la urne - peste 53 la sută.
Pe cine preferă diaspora
În România, după numărarea voturilor în 22 dintre cele 23 de secţii de vot deschise în 14 oraşe din ţară, 88,22 la sută dintre voturi au fost acordate PAS, celelalte partide obţinând scoruri sub pragul electoral. Pe locul al doilea s-a clasat Partidul Nostru, cu 2,46 la sută din voturi, urmat de blocul Alternativa, cu 2 la sută din sufragii, în timp ce blocul Patriotic, perceput ca prorus, nu a luat decât 1,91 la sută din voturi.
În diaspora - unde votul se desfăşoară încă pe continentul american - după procesarea datelor din 265 dintre cele 301 secţii de vot (88,04 la sută), partidul Maiei Sandu a luat 77,94 la sută din voturi, fiind urmat de Partidul Nostru cu 5,74 la sută, de partidul Democraţia Acasă cu 5,33 la sută şi Blocul Patriotic cu 5,17 la sută. Ceilalţi concurenţi electorali erau sub pragul electoral. În diaspora votaseră 256.614 alegători.
În Rusia, unde au fost deschise doar două secţii de vot, spre indignarea Moscovei, 67,44 la sută dintre cei 4.109 alegători au votat pentru Blocul Patriotic, considerat prorus, în timp ce pentru PAS au optat doar 11,66 la sută dintre alegători. Şi în Bulgaria, unde a fost deschisă o singură secţie de vot şi au votat 452 de persoane, câştigător a ieşit Blocul Patriotic, cu 40,40 la sută, urmat de PAS cu 39,38 la sută.
În schimb, în Italia, unde au fost deschise cele mai multe secţii de vot în străinătate - 75 - după procesarea rezultatelor din 74 de secţii de vot, PAS a fost votat în proporţie de 77,68 la sută, urmat de partidul Democraţia Acasă cu 6,81 la sută din voturi, Partidul Nostru cu 5,13 la sută din voturi, în timp ce Blocul Patriotic a obţinut un scor de doar 4,26 la sută.
