AFP: Ucraina avertizează Europa că Rusia vrea escaladare prin drone. Le cere statelor UE să acționeze unitar
Recentele incursiuni ale dronelor în Europa arată că Rusia caută o "escaladare", a avertizat în timpul unui summit joi la Copenhaga preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, lansând un apel câtre europeni să se mobilizeze alături de Ucraina.
Strategia Moscovei este "simplă: divizarea Europei", a subliniat el în Zelenski joi în cursul summitului Comunităţii Politice Europene (CPE), care reuneşte aproape toate ţările europene, cu excepţia Rusiei şi a Belarus, relatează France Presse.
"Trebuie să facem exact contrariul", a insistat preşedintele ucrainean, menţionând în acest context prezenţa militarilor ucraineni trimişi la Copenhaga pentru a ajuta Danemarca, după survolul unor drone neidentificate în spaţiul aerian al acesteia.
Zelenski propune un zid anti-drone pentru întreaga Europă
"Este doar începutul, prima etapă pe calea spre un zid anti-drone eficient pentru protejarea întregii Europe", a afirmat liderul Ucrainei, a cărui ţară a dezvoltat o industrie de drone unică în Europa.
Preşedintele rus Vladimir Putin a respins acuzaţiile şi a avertizat că Kremlinul monitorizează îndeaproape "militarizarea crescândă a Europei".
"Răspunsul la ameninţări va fi, cel puţin, foarte convingător. Spun bine, răspunsul. Noi înşine nu am iniţiat niciodată o confruntare militară", a declarat Putin la Soci, în sud-vestul Rusiei.
Liderul rus a acuzat între altele Europa că împiedică o rezolvare a războiului în Ucraina şi că desfăşoară o "escaladare permanentă" a conflictului. El a acuzat Europa că alimentează "isteria" pentru a justifica cheltuielilor sale militare şi a declarat că Rusia nu reprezintă o ameninţare. "Calmaţi-vă!", a lansat el.
După mai multe incursiuni ruseşti pe cerul european, între care peste 20 de drone în Polonia, Bruxellesul a propus celor 27 ţări din UE să instituie un "zid anti-drone".
"Dronele care încalcă spaţiul aerian european 'pot fi distruse. Punct final!", a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron la summitul CPE de la Copenhaga.
România amenință că va doborî orice dronă care îi încalcă spațiul aerian
Preşedintele român Nicuşor Dan, a cărui ţară a fost de asemenea survolată de drone ruseşti, a avertizat joi că forţele sale armate vor doborî următoarele aparate care îi vor încălca spaţiul aerian, notează AFP.
Ideea de a constitui un "zid anti-drone" a primit sprijinul mai multor state membre, dar fără a trezi entuziasmul altor câtorva, între care Germania. Cancelarul german Friedrich Merz şi-a exprimat "rezervele", potrivit unui responsabil european, întrebând retoric despre costul acestei operaţiuni şi despre competenţa Uniunii Europene de a-l pune în practică.
"Vă rog, să lucrăm împreună la soluţii coordonate care va face aceasta posibil", a pledat totuşi Volodimir Zelenski.
Ţările din sudul Europei sunt îngrijorate că ar putea fi lăsate în afara proiectului, care vizează în primul rând ţările considerate a fi în prima linie a frontului, adică apropiate din punct de vedere geografic de Rusia.
Zelenski: Zidul anti-drone trebuie să protejeze întreaga Europă
"Când vorbim despre un zid anti-drone, vorbim despre toată Europa, nu doar despre o singură ţară", a mai asigurat Zelenski.
Preşedintele ucrainean a cerut de asemenea europenilor să sancţioneze mai eficient Rusia, vizându-i în special exporturile de petrol care finanţează în parte efortul său de război în Ucraina.
"Rusia are încă resurse pentru a continua să se bată şi aceasta nu este corect", a afirmat Zelenski. Petroliere, unele sub sancţiuni, sunt încă utilizate de Rusia, "aceasta trebuie să înceteze", a mai spus liderul ucrainean.
În acest sens, Emmanuel Macron a făcut apel joi la ţările europene să se organizeze în "strânsă coordonare" cu NATO, pentru a "creşte presiunea" asupra flotei navelor clandestine care permit Rusiei să-şi exporte petrolul ocolind sancţiunile occidentale.
UE analizează folosirea activelor rusești pentru a finanța Ucraina
Kievul contează de asemenea pe un angajament financiar pe termen lung din partea aliaţilor săi europeni.
Pentru a se ajunge la aceasta, Comisia Europeană a propus utilizarea activelor ruseşti îngheţate în Europa pentru a finanţa un împrumut de 140 miliarde de euro Ucrainei, pe care îl va rambursa doar dacă Rusia va plăti într-o zi despăgubiri de război, a explicat miercuri preşedinta comisiei Ursula von der Leyen.
Cele mai multe ţări UE sunt favorabile acestui proiect, dar Belgia, unde se află majoritatea acestor active ruseşti îngheţate în Europa, este foarte reticentă.
Premierul belgian Bart De Wever a spus joi că aşteaptă garanţii înainte de a putea să-şi dea acordul. În absenţa acestora, "vor trebui găsite alte mijloace pentru a finanţa Ucraina", a afirmat el.
