Împrumuturi online, luate cu datele altora. Cum s-a trezit un român că e dator la trei IFN-uri
Aveți grijă cui dați datele personale. Împrumuturile online s-au extins în România și există riscul ca escrocii să ia bani în numele dumneavoastră.
Inspectorul Pro a descoperit astfel de cazuri, care apar atunci când documentele nu sunt verificate temeinic de unele instituții financiare nebancare.
Înșelătoriile și falsurile ar putea fi evitate, dacă aceste instituții ar folosi apelul video ca metodă de verificare a identității clientului.
Împrumuturile de la instituțiile financiare nebancare reprezintă o alternativă pentru cine are nevoie urgentă de bani. Spre deosebire de bănci, IFN-urile oferă credite mici, cu termene de returnare scurte, dar cu dobânzi foarte mari. În unele cazuri, chiar și de 100 de ori mai mari. Nimic greșit până aici.
Citește și: O centrală nouă de apartament reduce cu 30% facturile la gaz. La cât se ridică investiția
Problema apare în cazul împrumuturilor online. Legislația actuală nu obligă instituțiile financiare nebancare să verifice și fizic identitatea celui care se află în spatele calculatorului.
S-a trezit dator cu peste 20.000 de lei către trei IFN-uri
Inspectorul PRO a mers pe urmele unui astfel de caz. Veți vedea cum a fost posibil ca cineva să se trezească cu trei împrumuturi pe care nu le-a solicitat și care sunt breșele de securitate ale acestor IFN-uri.
Sorin Crăciun, păgubit: ”V-am informat despre un furt de identitate. Nu sunt eu! Nu consider normal ca orice persoană din această țară să poată să-ți folosească datele personale pentru a accesa un credit sau un împrumut în numele tău!”.
El este Sorin și datorează acum peste 20.000 de lei, la trei IFN-uri: din Baia Mare, București și Sibiu.
Nu vorbim despre firme fantomă. Instituțiile se regăsesc în registrul special al Băncii Naționale a României. Iar una dintre societăți a fost la un pas să-i pună poprire pe salariu, pentru neplata creditelor. Abia a reușit să oprească executarea!
”Sorin Crăciun, păgubit: La primul IFN, era 291 la sută dobânda anuală efectivă.
Reporter: Este exorbitantă o astfel de dobândă.
Sorin Crăciun: Da. Faptul că a putut să acceseze folosind aceleași informații false și un alt credit, la un alt IFN, mă face să cred că, totuși, este o problemă de sistem”.
Acest lucru a fost posibil pentru că legislația nu obligă societățile să verifice și fizic dacă cel care solicită creditul pe internet e una și aceeași persoană cu cea din buletin.
Citește și: Cea mai mare pensie din Vaslui este de 27.825 lei, de peste 20 de ori mai mare decât pensia medie din județ
Așa se face că unele instituții financiare nebancare nu îl văd niciodată la față pe beneficiarul împrumutului.
Verificarea video a celui care solicită împrumutul online, doar la stadiul de recomandare
Din păcate, Autoritatea pentru Digitalizarea României a lăsat doar la stadiu de recomandare verificarea video, în cazul operațiunilor online. Vorbim despre norme vulnerabile, apărute în grabă, în pandemie.
Fapt confirmat și de Florin Bâlcan, reprezentantul Asociației Societăților Financiare din România.
”Florin Bâlcan, membru de bord al Asociației Societăților Financiare din România: Este o recomandare, la momentul de față.
Reporter: Practic, rămâne la latitudinea IFN-ului să-și dezvolte un sistem.
Florin Bâlcan: Normal că a te apuca și a investi în tot felul de instrumente care să-ți permită să faci aceste verificări vin cu un cost”.
Așa că unele companii preferă să nu investească și își asumă riscuri. Deși ar fi atât de simplu să facă verificări.
Apel video: ”Ați solicitat un credit online și vrem să verificăm dacă sunteți una și aceeși persoană cu cea din buletinul care ne-a fost transmis pe internet”.
Un angajat al unui IFN-ului m-a sunat, dar această procedură poate fi făcută și de un robot, prin tehnologia de recunoaștere facială, cea pe care de altfel o avem și pe telefoane.
Citește și: STB va avea controlori sub acoperire. Cum pot fi identificați
Această verificare de securitate nu a avut loc în cazul lui Sorin. Și astfel a fost posibil ca un tânăr de 26 de ani să-i fure identitatea.
Cel care a luat ilegal împrumutul lucra într-o multinațională, cu acces la datele personale ale clienților
Acesta lucra într-o multinațională, într-un departament unde avea acces la datele personale ale clientilor.
Sorin Crăciun, păgubit: ”Mi-a spus: pot să vă sun în două ore înapoi? M-a sunat mai repede de două ore, să-și ceară mii de scuze că el este făptașul”.
”Cosmina Popa, avocata tânărului: Creditele au fost obținute cu mare ușurință. A fost necesar doar transmiterea cărții de identitate a persoanei vătămate printr-un e-mail. I s-a cerut un extras de cont bancar. Inclusiv acel extras de cont, nu era cel real al persoanei vătămate.
Reporter: Niciuna din instituțiile financiare nebancare nu a verificat identitatea clientului dvs.?
Cosmina Popa: Niciuna!”.
Florin Bâlcan, membru de bord al Asociației Societăților Financiare din România: ”Ar mai fi să ceri si alte elemente suplimentare, o factură de utilități sau alte lucruri care să te asigure că poți verifica din surse independente datele pe care ți le-a prezentat clientul”.
Cu extrasul de cont falsificat și o breșă clară de securitate, banii au intrat în contul suspectului!
Acum, Sorin datorează la BSG Credit IFN aproape 5.000 de lei, la Terra Credit peste 8.500 de lei, iar la IFN Viaconto Minicredit aproape 7.000 de lei.
Cum se asigură IFN-urile de identitatea reală a solicitantului
Am făcut un experiment și am sunat la toate aceste instituții care i-au acordat suspectului împrumuturile. Am jucat rolul unui client, cu o nevoie urgentă de bani.
Operator de la BGS Credit: ”Va trebui să încărcați documente: o poză lizibilă după actul dvs. de identitate și o poză după extrasul dvs. de cont în care să se vadă și încasarea venitului, iar la final să semnați contractul" .
În cazul lui Sorin, pe două dintre contractele în posesia cărora am intrat nu există semnătura clientului. În locul ei, se regăsește doar un amestec de cifre și mai multe litere.
Una dintre societăți susține că cere selfie-uri celor care solicită credite online.
”Ca și o metodă de securitate pentru aprobarea creditului, mai solicităm și un selfie cu actul de identitate în mână”.
Avocata tânărului spune însă că nici această procedură nu a fost îndeplinită în cazul clientului său.
Sorin a depus plângere penală la Secția 18 de Poliție. La fel a procedat si compania la care a lucrat tânărul, la Secția 2 de Poliție.
Peste 7,5 milioane de români s-au împrumutat de la IFN-uri, în ultimii cinci ani
Deocamdată, cele două dosare penale nu au fost conexate, deși multinaționala a confirmat că mai multi clienți de-ai lor au fost păgubiți.
Cele trei IFN-uri care au oferit greșit împrumuturi în numele lui Sorin nu fac parte din Asociația Societăților Financiare din România. Au refuzat să acorde interviuri si ne-au transmis răspunsurile lor doar în scris.
Toate consideră că au respectat procedurile de identificare a clientilor și spun că se vor constitui ca parte vătămată în dosarele penale.
În ultimii cinci ani, peste 7,5 milioane de oameni si aproape 700.000 de firme s-au împrumutat de la cele 173 de instituții financiare nebancare câte există în prezent în România.
