România reciclează doar 14% din deșeuri. Ce a găsit Inspectorul PRO în teren
România nu și-a respectat angajamentele față de Uniunea Europeană, luate pentru colectarea gunoaielor.
Până în acest moment, statul român ar fi trebuit să ajungă la un nivel de reciclare de 50% din deșeurile care pot fi refolosite. Ori, țara noastră abia prelucrează de trei ori mai puțin. Lipsa de educație ecologică și neimplicarea autorităților au transformat colectarea selectivă într-un dezastru. „Inspectorul Pro” vă arată de ce suntem codașii Europei și la gunoaie.
Știți cât reciclează statul român? Doar 14% din cantitatea totală de deșeuri care ar putea fi refolosită, iar în București procentul este și mai rușinos: maximum 9%. Echipa de la „Inspectorul Pro” s-a pus în pielea oamenilor care vor să schimbe sistemul și s-a lovit de mentalitatea autorităților care nu vor să schimbe nimic.
Pantelimon, ora 7 și 30 de minute, într-o dimineață de luni. Locuitorii unei străzi își scot tomberoanele cu deșeuri în stradă.
Ne-am oprit în fața unei porți unde am găsit două tomberoane: unul cu deșeuri reciclabile și cealălalt cu deșeuri menajere. Mașina care a venit le-a luat împreună.
Reporter: „Am văzut că ați luat și gunoiul reciclabil și cel menajer și l-ați pus împreună. De ce se procedează așa?”
Gunoier: „Nu. Ce e în tomberon, normal trebuie să bage gunoi menajer și restul se dau saci ecologici.”
Reporter: „Oamenii de pe stradă spun că nu primesc saci ecologici.”
Gunoier: „Asta nu-i problema mea. E treaba firmei.”
Conform contractului de salubrizare, fiecare locuitor din oraș ar trebui să primească săptămânal câte un sac galben pentru carton și plastic.
Deocamdată, sacii ajung doar la 60% dintre localnici. Acolo unde nu există, oamenii improvizează. Unii și-au cumpărat tomberoane speciale. Alții folosesc sacii menajeri obișnuiți. Imaginile noastre demonstrează că angajații firmei de salubritate ignoră cu desăvârșire efortul oamenilor și aruncă deșeurile la grămadă.
Reporter: „Nu ați văzut că acest tomberon era plin de peturi de plastic?”
Gunoier: „Nu putem să stăm să căutăm la fiecare să controlăm.”
Reporter: „Se vedea, era doar plastic.”
Gunoier: „Ce e în pubelă luăm.”
Echipa de la „Inspectorul Pro” a căutat răspunsuri direct la sursă. Iată cum comentează firma de salubrizare din oraș.
Reporter: „De ce nu se pot recicla și aceste materiale care sunt scoase separat în fața caselor?”
Dragoș Damache, firmă reciclare: „Păi se face după un program stabilit.
Reporter: „Da, dar ia tot. Nu-i sac galben. Dar nu putem să gândim un pic?”
Dragoș Damache: „Gândim și o să facem ceva în sensul ăsta. La persoanele care scot separat, o să informăm și echipajele să adune și acești saci.”
Răspunzător pentru modul dezastruos în care se colectează deșeurile în Pantelimon este primarul orașului. Marian Ivan ar fi trebuit să știe că firma de salubritate cu care a semnat contractul nu-și face treaba și ar fi trebuit să ia măsuri.
Lipsa de educație ecologică și neimplicare a statului au transformat colectarea selectivă într-un dezastru în întreaga țară. Deși ar trebui să reciclăm 50% din cantitatea totală de gunoi, care poate fi refolosit, noi de abia recuperăm de trei ori mai puțîn. Iată ce spun ong-urile.
Gabriela, program RECICLETA: „Tot ce consumăm, de obicei 80 - 90 la sută, ajunge la groapa de gunoi sau și din păcate în mediul natural.”
În București, de exemplu, studiile arată că 33 % din gunoi ar putea fi reciclat. Dar cum legislația europeană ne cere să valorificăm jumătate din această cantitate, înseamnă că 16,5 procente ar trebui neapărat refolosite, ori Capitală nu-și atinge ținta.
Reprezentanții Sectorului 3 au refuzat dialogul și au spus că vor transmite cifrele instituțiilor abilitate. Tot de un refuz ne-am lovit și la sectorul 5.
Ca să ne aliniem cu adevărat normelor europene, fiecare om ar trebui să aibă în casă două tomberoane. Unul pentru fracția umedă, iar altul pentru fracția uscată, adică materiale reciclabile. Compania de salubritate ar trebui să ridice gunoiul cu două mașini diferite. Gunoiul revalorificat ar trebui să ajungă mai întâi în companiile de colectare selectivă și abia apoi în fabricile de reciclare. Acestea sunt, însă, puține și ne așteaptă un blocaj, susțin reprezentanții firmelor.
Mihai Ioniță, director firmă colectare selectivă,: „UE a insistat foarte mult pe colectarea selectivă și ăsta e un lucru foarte bun, dar nu a dezvoltat și partea de procesare a fabricilor.”
O mare parte din gunoiul reciclabil din România, dar și din alte state europene, se trimitea în China. Chinezii au închis, însă, porțile pentru gunoiul altora, așa că multe țări, fără putere de procesare, s-au trezit, ca și noi, cu munți întregi de gunoaie.
Înainte, China colecta din Europa volume semnificative de deșeu, volume care la momentul de față rămân blocate la nivel European, fapt pentru care, din păcate, la momentul actual ne îndreptăm spre un blocaj pe piața deșeurilor reciclabile.
Potrivit ONG -urilor, cantitatea de deșeuri ar scădea considerabil dacă am refolosi cât mai multe materiale. O singură tonă de hârtie reciclată salvează, de exemplu, 15 arbori de la tăiere. Schimbarea mentalității ar trebui să plece din școală, la fel ca în Austria, unde gunoiul se colectează selectiv de 30 de ani.
Philippe Al Ghajari: „3725 copii chiar de la clasa 0 până 12-a nu știu din ce e realizat plasticul. Întrebarea mea capcană este că plasticul se găsește în mine, pe câmp sau în copaci. Dacă găsesc unul sau doi oameni pe clasă să știe că e realizat din petrol, sunt extrem de fericit.”
În lipsa unor măsuri ferme, ne pasc amenzile. Avertismentele Uniunii Europene sunt clare: dacă până la sfârșitul anului România nu va pune la punct o infrastructură de colectare a deșeurilor, țara va intra în procedura de infringement, iar sancțiunile se vor ridica la peste 200.000 de euro pe zi.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
.webp)
