Cum își încălzesc locuitorii din Amsterdam casele cu apa din canal. ”Dacă o putem face aici, o putem face oriunde”
În timp ce administrațiile locale din România investesc bani în sisteme de termoficare învechite, în Amsterdam se testează viitorul încălzirii urbane.
Într-un cartier de blocuri vechi, mii de apartamente sunt deconectate de la încălzirea cu gaz și legate la o centrală de cartier bazată pe pompe de căldură. În semn de încurajare, oamenii primesc gratuit plite electrice, oale și tigăi cu inducție.
Proiectul-pilot este urmărit cu atenție în toată Europa. Inspectorul PRO vă arată ce înseamnă forța unor oameni responsabili.
Olandezii au început să deconecteze de la gaz chiar și blocuri, nu doar locuințe individuale. Se întâmplă în Amsterdam, unde oamenii dintr-un cartier de apartamente sociale au hotărât că nu mai vor să se încălzească cu gaz. Facturile erau tot mai mari, iar prețul fluctua mereu. Au vrut să dețină controlul, așa că și-au făcut propria cooperativă de energie.
Corespondent ProTV: ”În Olanda, cooperativele de energie au devenit o forță reală. Sunt 670 în toată țara și au peste 100.000 de membri. Oameni simpli, care s-au unit pentru a produce energie verde, dar, în același timp, pentru a-și reduce costurile la factură. Aici suntem în prima comunitate de energie din Amsterdam și toate blocurile pe care le vedeți în jurul meu vor fi conectate la un sistem de pompă de căldură”.
Ketelhuis WG este un proiect pilot.
”Ideea a fost că dacă o putem face aici, o putem face oriunde, pentru că este un loc dificil, din cauză că sunt diferiți proprietari, pentru că avem clădiri de la 1818, până la 2002”.
Vara, apa din canalul care traversează zona este încălzită de soare până la 20°C. O stație de pompare o transferă într-un rezervor, aflat la 150 de metri adâncime, unde există și o instalație cu freon. Deși 20°C par puține, pentru freon este o temperatură suficient de mare ca să-l fiarbă și să-l transforme în vapori. Gazul rezultat este aspirat într-un compresor unde temperatura vaporilor crește până la 70 de grade. Acest refrigerant fierbinte încălzește apoi apa din circuitul de încălzire și astfel se obține căldura din casele oamenilor.
Conectarea la noul sistem de încălzire costă 5.000 de euro
Sistemul are un randament bun. Pentru 1 kwh de energie electrică consumată se produc 6 kwh de energie termică. 1.400 de locuințe, birouri și un cinematograf vor fi scoase treptat de pe gaz și vor fi racordate la această centrală de cartier cu pompe de căldură.
Anke Warthenberg, membru în comunitatea de energie: ”Noi primim o cutie mică. Deci, în case, nu va fi aproape deloc deranj. Oamenii erau foarte speriați la început și spuneau: "Oh, nu, știi, o să spargă lucruri în casa mea și o să facă mult praf și tot felul de lucruri", dar nu e cazul”.
Sistemul este totuși mare consumator de curent electric. De aceea, cooperativa de energie cumpără 60 la sută din electricitatea necesară din surse regenerabile.
Theo Konijn, directorul financiar al cooperativei: ”Electricitatea va proveni de la morile de vânt. Vom încheia un contract cu preț fix, astfel încât ei să știe că le vom cumpăra electricitatea, iar noi să fim siguri că vom obține electricitate la un preț avantajos pe termen lung. Pe piață, se poate cumpăra energie electrică pentru maximum 5 ani, iar ei o vor garanta pentru 15 ani”.
Cartierul este, de fapt, un fost spital imens din Amsterdam care, în anii '80, a fost transformat în locuințe sociale.
Pentru proprietari, conectarea la noul sistem de încălzire costă 5.000 de euro. Primăria Amsterdam sprijina proiectul.
”Reporter: Câți oameni sunteți în departamentul municipalității, pentru a-i ajuta?
Veerle Volkoma, liderul de proiect din Primăria Amsterdam: În întreg departamentul, suntem aproximativ 150 de oameni.
Reporter: Doar pentru acest proiect?
Veerle Volkoma, liderul de proiect din Primăria Amsterdam: Nu doar pentru acesta, ci pentru proiecte din întreg Amsterdamul, pentru că întreg orașul trebuie să renunțe la gaz până în 2050”.
În Olanda, oamenii nu pot avea în case și hoteluri mai mult de 22 de grade. Așa este setat orice sistem de încălzire, chiar și cele cu gaz. Cine vrea mai cald de atât, trebuie să își adauge calorifere electrice.
Oamenii primesc plite electrice și oale pentru a se racorda la noul sistem de încălzire
Corespondent ProTV: ”Am făcut un calcul. Pentru o casă bine izolată, de 100 mp, situată într-o zonă unde temperatura minimă nu coboară sub –5°C, pompa de caldură vine cu cea mai scăzută factură. Pe locul doi este gazul, la diferența mică de cost de pompa de căldură, dar numai datorită faptului că prețul gazelor este încă plafonat. Încălzirea electrică este de departe cea mai scumpă opțiune și aduce facturi de patru ori mai mari”.
Pentru a-i convinge pe locatari să renunțe la gaz, cooperativa de energie a venit cu o ofertă inedită.
”Reporter: Cum i-ați convins pe oamenii?
Annette Schermer, președintele Ketelhuis WG: Le-am spus că le vom cumpăra inclusiv plite (n.r. electrice).
Reporter: Gratuit din partea cooperativei?
Annette Schermer, președintele Ketelhuis WG: Da!
Femeie: Frumos, nu? Primim și tigăile. Oale și tigăi, da!”.
Întreaga investiție se ridică la 30 de milioane de euro. 23,5 milioane de euro vin din partea statului: Guvern, Primăria Amsterdam și Compania de Apă. Iar 6,5 milioane de euro se strâng din taxa de conectare.
Olandezii sunt conștienți că în curând vom plăti în Uniunea Europeană atât gazul pe care îl consumăm, cat și taxe de poluare, pentru că îl folosim.
Andrei Crăciun, coordonator de campanie la Greenpeace: ”Va fi descurajată instalarea și utilizarea centralelor pe gaz individuale de apartamente, prin niște taxe suplimentare. Pe de altă parte, sunt puse la dispoziție fonduri, astfel încât cetățenii și comunitățile să și poată schimba sursele de încălzire”.
În România, procesul este abia la început. Primăriile care se vor implica și vor ajuta comunitățile de energie vor primi un punctaj mai mare, pentru proiectele lor.
Dragoș Pîslaru, ministru Investițiilor și Proiectelor Europene: ”Avem acum preocuparea: cum să-i ajutăm cât mai mult pe cei din comunitățile de energie. Pe partea autorităților publice, acolo e puțin mai simplu. Dacă ei își asumă inclusiv sprijinirea comunităților, ar fi un lucru extraordinar. De aceea vom da aceste puncte suplimentare”.
Conform recensământului din 2021, în România există aproximativ 10 milioane de locuințe, din care 5 milioane au o centrală proprie de apartament pe gaz, iar 904.000 sunt legate la termoficare. Adică, la sisteme de încălzire vechi, pe gaz sau pe cărbune, costisitoare și cu multe pierderi.
