Explicații oficiale în cazul isteriei 5G. Cât de cancerigenă poate fi tehnologia, în comparație cu o murătură
Încă de la apariția ei, tehnologia 5G a dat naștere unor controverse serioase în rândul multor oameni, care se tem că o astfel de antenă le-ar putea afecta sănătatea.
Un astfel de caz a avut loc recent într-o comună de lângă Ploiești. După amplasarea unei antene 5G în zonă, localnicii s-au revoltat și au cerut de urgență mutarea sistemului.
Însă, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a venit cu precizări despre subiectul 5G vs. sănătatea publică.
Așadar, instituția transmite că „nu are atribuții în privința evaluării impactului câmpurilor electromagnetice (EMF) asupra sănătății populației” și că „oricare ar fi tehnologiile care produc câmpuri electromagnetice, limitele de protecție a populației sunt aceleași”.
„Rețelele 2G, 3G și 4G au fost instalate cu respectarea acelorași reguli privind protecția populației, iar 5G nu va face excepție. Mai mult, undele radio care stau la baza comunicațiilor electronice NU au proprietăți ionizante”, se arată pe site-ul ANCOM.
De asemenea, ANCOM urmărește punctele de vedere fundamentate pe analize riguroase, recunoscute: „Nu există dovezi ale efectelor adverse asupra sănătății la niveluri de expunere sub nivelurile de protecție din ghidurile ICNIRP (1998) și nu există dovezi ale unui mecanism de interacțiune care ar prezice că efectele negative asupra sănătății ar putea apărea din cauza expunerii la câmpurile electromagnetice generate de frecvențele radio sub acele niveluri de protecție”.
În 2020, ICNIRP a actualizat ghidurile din 1998 pentru a integra noile tehnologii, inclusiv 5G, confirmând limitele UE pentru expunerea populației la câmpuri electromagnetice (EMF) în ceea ce privește WBA-SAR și introducând restricții suplimentare pentru expunerea locală la frecvențe peste 6 GHz și 30 GHz. În UE, aceste limite sunt de 50 de ori mai mici decât nivelurile la care apar efecte adverse, conform Comisiei Europene.
„În ciuda multitudinii de studii din ultimele două sau trei decenii cu privire la efectele asupra sănătății ale telefoanelor mobile, nu există nicio indicație a unui risc crescut pentru sănătate la expunerea la câmpuri electromagnetice, sub nivelurile de protecție specificate de organismele internaționale. Nu există dovezi că nivelurile de câmp electromagnetic din rețelele mobile existente (2G, 3G și 4G) prezintă riscuri pentru sănătate, cu condiția ca administrațiile să impună respectarea limitelor de expunere stabilite de organismele internaționale. Nu există o bază științifică a vreunei relații între transmiterea coronavirusului și 4G sau 5G sau orice alte unde electromagnetice”, arată ANCOM.
„Până în prezent și după multe cercetări efectuate, niciun efect advers asupra sănătății nu a fost catalogat ca fiind cauzat de expunerea la tehnologii pe suport radio”, a adăugat instituția.
„Limitele de expunere la EMF care sunt recomandate în prezent la nivel internațional și la nivelul UE au fost clasificate de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a Organizației Mondiale a Sănătății la nivelul al treilea la o scară de cinci niveluri de risc, ca fiind „posibil cancerigene”.
Aceasta plasează o astfel de expunere în aceeași categorie – „posibil cancerigenă”, ca și legumele murate. Acest lucru înseamnă că sunt considerate mai puțin riscante decât consumul de carne roșie, munca în schimbul de noapte sau consumul de cafea fierbinte, care sunt încadrate la al doilea nivel și evaluate ca fiind „probabil cancerigene” și chiar mai puțin riscante decât poluarea aerului, praful de lemn sau băuturile alcoolice, care, fiind la primul nivel, intră în categoria 'cancerigenă'”, potrivit site-ului Comisiei Europene.
Revoltă în Blejoi
Între timp, o antenă de telefonie mobilă, apărută la doi pași de un cartier, i-a revoltat pe locuitorii din Blejoi, localitate aflată la șapte kilometri de Ploiești.
Oamenii se tem că antena le-ar putea afecta sănătatea și cer mutarea sistemului de comunicație la o distanță de cel puțin un kilometru. Primăria spune însă că beneficiarul nu a încălcat legea: a cerut și obținut toate avizele pentru autorizația de construire, ba chiar a prezentat un studiu potrivit căruia radiațiile nu sunt periculoase.
Antena i-a îngrijorat pe oameni, care spun că se tem pentru sănătatea lor.
Gabriela Marcu, localnică: „Am locuit în Los Angeles 30 de ani și vin aici în afara orașului să nu fiu poluată, soțul meu a avut probleme cu sănătatea. Acum nu știu dacă radiază sau nu radiază, dar nu avem nevoie de așa ceva”.
Zona este în plină dezvoltare. Unii dintre cei care intenționau să se mute acolo vor acum banii înapoi.
Localnic: „Când am cumpărat nu era absolut nicio antenă, a apărut din senin. Eu copiii nu îi aduc aici sub nicio formă. O să cer banii înapoi de la dezvoltator pentru că altă variantă nu am. Este temerea foarte mare, cine riscă, eu nu risc”.
Avocatul care îi reprezintă pe localnicii nemulțumiți spune că o petiție inițiată pe tema antenei a strâns peste 200 de semnături.
Cosmin Grădinaru, avocat: „Nu poți să știi ce efecte va avea peste 10-15 ani această antenă. Deși are o autorizație de construire, nu are autorizație pentru traseele de alimentare cu energie electrică, au trecut pe niște terenuri fără să înștiințeze proprietarii”.
40% dintre români cred că tehnologia 5G e nocivă
Un studiu publicat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații arată că 40 % din populație crede că 5G-ul ar avea efecte nocive asupra sănătății.
Așa că autoritățile ne reamintesc că putem urmări în peste 100 de localități nivelul de radiații, mai ales că datele sunt publice, pe internet. În prezent, peste 4 milioane de români trăiesc în localități cu acoperire 5G.
Un pas firesc după 4G, 5G aduce conexiuni la internet și de 10 ori mai mari ca până acum. Asta înseamnă că tehnologia ne va permite să facem lucruri care înainte păreau imposibile.
Medicii vor putea opera pacienți de la distanță, din orice colț al lumii, prin intermediul unor sisteme digitale. Și vom avea mai multe autovehicule autonome, care vor circula pe străzi fără șofer.
În 2019, România a fost a treia țară din Europa în care a ajuns tehnologia 5G. Dar 35 % dintre români spun că nu cunosc definiția termenului 5G.
Iar 40 % consideră că autoritățile nu sunt suficient de precaute în introducerea noii rețele. Studiul a fost realizat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Eduard Lovin, vicepreședinte ANCOM: "Este pur și simplu un tehnologic deosebit, care pe lângă viteză și capacități de date de 10 ori mai mari decât standardul interior și oferă un răspuns aproape în timp real al comenzilor transmise prin aceste rețele și o posibilitate de deservire a unui număr de 1 milion de dispozitive pe kilometrul pătrat".
Toate informațiile referitoare la tehnologia 5G sunt accesibile pe site-ul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Iar pe platforma online www.monitor-emf.ro, 150 de senzori transmit în timp real măsurătorile câmpurilor electromagnetice din diverse spații publice din 103 localități din țară.
În ultimii 10 ani, nu s-a înregistrat nicio depășire a emisiilor stabilite de instituțiile de sănătate publică.
Deși mulți dintre noi au deja 5G pe telefon, puțini sunt cei care se pot bucura de cea mai rapidă viteză a internetului.
În prezent, doar 4 milioane de români trăiesc în localități cu acoperire 5G. Puțin, în comparație cu alte state europene.
Iar termenul optimist pentru implementarea rețelelor la nivel național este de cel puțin un an, având în vedere că două legi trebuie să treacă prin Parlament, înainte de începerea licitațiilor.
În România, 5G există în 34 de localități. Dar pentru a extinde această tehnologie la nivel național, frecvențele trebuie scoase la licitație.
Nu avem însă o legislație în domeniu. Dar două proiecte de lege sunt acum în lucru la Guvern. Unul cuprinde prevederi ale memorandului încheiat de România cu Statele Unite care implică măsuri de securitate a informațiilor.
Gafa Academiei Române
Academia Română a explicat, în 2020, într-un comunicat, decizia de a retrage de pe site-ul instituţiei un text în care îşi exprima îngrijorarea cu privire la consecinţele utilizării tehnologiei 5G asupra sănătăţii.
Pe 27 august 2020, Academia Română a transmis un comunicat de presă în care atrăgea atenţia că utilizarea pe termen lung a tehnologiei 5G poate avea efecte negative asupra sănătăţii oamenilor.
La numai o zi distanță, Academia Română a șters de pe site documentul în care spunea că tehnologia 5G are un ”imens potențial de risc asupra vieții”, invocând argumente prezente și în teoriile conspiraționiste.
Apoi, Academia Română a precizat că textul privind consecinţele utilizării tehnologiei 5G era menit să invite la analiză, iar decizia conducerii de a-l retrage de pe site-ul instituţiei a venit în urma hotărârii de a prelua iniţiativa organizării unei dezbateri la nivel naţional.
Responsabilii instituției precizează că decizia conducerii Academiei Române de a retrage comunicatul de pe site-ul instituţiei a fost luată ca urmare a hotărârii de a prelua iniţiativa organizării unei dezbateri la nivel naţional, cu participarea tuturor factorilor implicaţi şi elaborarea unui document comun.
”Tema impactului tehnologiilor 5G asupra sănătăţii oamenilor, alături de subiecte precum impactul evoluţiei tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor asupra omului şi societăţii, schimbările climatice, sistemul de educaţie contemporan şi raportul dintre învăţământul on-line şi educaţia în clasă se încadrează în seria de probleme majore ale societăţii pe care le-a abordat în ultima perioadă Academia Română”, se arăta în comunicatul Academiei Române.
