Sindicaliștii de la BNS: Guvernul a ales calea ușoară. Dacă dăm afară bugetari, pierdem PIB

Sindicaliştii propun ca TVA să se menţină la cota actuală sau cel mult să crească doar cu 1 punct procentual, iar cota redusă de TVA să se aplice şi la facturile de energie electrică şi gaze pentru populaţie, potrivit unui document remis de BNS, 

„Se preferă în continuare să nu se realizeze o reformă fiscală reală, s-a preferat calea uşoară pentru Guvern. Măsurile propuse sunt neechitabile. Majorarea TVA de la 5 şi 9% la 11%, respectiv cota standard de TVA de la 19 la 21%, îi afectează pe toţi, dar în cea mai mare măsură pe cei cu veniturile cele mai mici. La fel în privinţa accizelor (în special la carburanţi). TVA nu e printre cele mai mici din Europa - cota efectivă de TVA din România (12,4%) o plasează pe locul 8 din 27, înaintea majorărilor de TVA propuse cu 1 august. Sub 21% (cotă standard) au Germania, Franţa, Austria, Bulgaria etc. Majorarea cu 6-2-2 puncte procentuale va plasa România, cel mai probabil, în primele 4 ţări cu cel mai mare TVA (rată efectivă de TVA) - după Croaţia, Danemarca, posibil peste Ungaria, cu un TVA efectiv mai mare în România decât în Polonia. Sunt şi alte ţări care au spre 21% dar au cote reduse inferioare celor propuse în România: Spania (21%) are şi cote reduse de 10% şi 4%, Slovenia (22%), dar cote reduse inferioare de 9,5% şi 4%, Polonia (23%), dar cote reduse de 8% şi 5%, Olanda (21%), dar cotă reduse de 9%, Lituania (21%), dar cotă redusă de 9% pentru utilităţile locuinţelor, Austria (20%), cote reduse de 13% şi 10%. Aşadar, majorarea TVA cu 2% puncte procentuale apare ca excesivă, fără să se fi maximizat măsurile de colectare a veniturilor. Problema la TVA este EVAZIUNEA, asupra căreia nu se acţionează", se arată în documentul BNS.

Ce propuneri mai are BNS

Alte măsuri propuse de BNS sunt:

- trecerea HORECA, a locuinţelor şi a îngrăşămintelor la cota standard de TVA de la 1 ianuarie 2026;

- cheltuielile aferente creşterilor salariale operate în sectorul public de sănătate trebuie să fie asumate de bugetul public în mod transparent;

- acoperirea CASS pentru şomeri şi beneficiarii de venit minim garantat de către instituţiile ce plătesc aceste drepturi, mai ales că fondul de şomaj înregistrează excedent anual;

- introducerea unor controale extinse ţintite către zonele de mare evaziune fiscală şi muncă la negru.

„Elaborarea procedurii de sistare a activităţii angajatorilor ce utilizează muncă la negru, conform Codului Muncii, această sancţiune nu se poate aplica pentru că din 2017 de la introducerea acestei prevederi, până în prezent, Inspecţia Muncii nu a elaborat această procedură", atrag atenţia sindicaliştii.

Reglementarea clară a conceptului de muncă dependentă şi asigurarea unui tratament fiscal identic indiferent de tipul venitului este altă măsură a sindicatelor.

„Este nedrept ca un salariat să plătească impozit şi contribuţii la întregul salariu, în timp ce în unele sectoare se practică contract de muncă pe salariul minim şi restul venitului ca drepturi de autor de exemplu, caz în care contribuţii sociale se plătesc doar pentru salariul minim", explică aceştia.

Reducerea fiscalității pe muncă trebuie să fie prioritară

Reducerea fiscalităţii pe muncă şi reaşezarea sarcinii fiscale între angajat şi angajator trebuie să fie o prioritate, spun ei, şi propun constituirea unui grup de lucru pentru a analiza fiscalizarea pieţei muncii, precum şi efectele produse de unele măsuri adoptate în trecut, ca de exemplu capcana salariilor mici generată de deductibilitatea sumei de 300 de lei pentru cei ce sunt încadraţi cu salariul minim.

Alte propuneri vizează:

- reglementarea muncii pe platforme şi fiscalizarea corectă a acesteia; revizuirea sistemului de redevenţe pentru exploatarea resurselor naturale concesionate, o atenţie sporită trebuind acordată celor care concesionează resurse, dar din diverse motive întârzie exploatarea lor;

- scăderea veniturilor exagerate, date fără criterii de performanţă (la managerii regiilor autonome, consiliile de administraţie, Curtea Constituţională, pensiile speciale etc.);

- controlul firmelor care nu depun bilanţ (din 2 milioane de firme înregistrate la ONRC la MFE sunt depuse bilanţuri numai pentru 1,6 milioane).

Redimensionarea indemnizaţiilor de zeci de mii de euro de persoană din consiliile de administraţie (ex. Exim Bank), extinderea sarcinii de recuperare a deficitului bugetar şi asupra altor categorii profesionale (parlamentari, deputaţi, judecători, magistraţi, armată, poliţie etc), dar şi modificarea Legii achiziţiilor în sensul în care nu se mai permite subcontractarea unor părţi din contracte aferente activităţii de bază, evitându-se, astfel, situaţia actuală în care firme mari câştigă licitaţii de lucrări pe care le subcontractează către entităţi private ce lucrează la negru sunt măsuri care se află de asemenea pe lista depusă de BNS în CNT.

Guvernul a tăiat venituri

Guvernul a decis să taie venituri şi să crească taxe în mod generalizat în loc să reducă excesele bugetare punctual sau sectorial, acolo unde ele se întâmplă ceea ce este absolut greşit, susţine Dorin Modure, preşedintele Federaţiei „Solidaritatea" din ANAF.

„Pentru colegii pe care eu îi reprezint, în Ministerul de Finanţe şi în ANAF acest spor de condiţii vătămătoare reprezenta singurul spor pe care îl mai aveam. Tăierea acestui spor sau reducerea drastică a lui de la 1.500 de lei brut la 300 de lei brut, care reprezintă undeva la 172-173 de lei net, reprezintă o diminuare a veniturilor totale de aproximativ 10%. Această diminuare a veniturilor fiind semnificativă ne dăm seama că va duce la o diminuare a consumului tuturor celor care au pierdut acest spor cu cel puţin aceeaşi sumă. Considerăm că o reducere a consumului sectorului bugetar, care reprezintă 1,3 milioane de oameni cu 10% va duce la o scădere a consumului total undeva la 2%, 2,5%, poate chiar 3%. Ceea ce nu va ajuta deloc economia. Acest fapt, coroborat cu creşterea de taxe care tocmai a fost anunţată, respectiv creşterea TVA-ului, ne amintim că actualii guvernanţi ne promiteau în campanie că nu vor creşte TVA, ei bine a crescut, creşterea accizelor, creşterea impozitului pe dividende, aceste măsuri vor duce din nou la scumpiri, la creşterea inflaţiei, mărirea preţurilor, scumpirea tuturor produselor în mod aproape generalizat, măsuri care vor duce până la urmă din nou la diminuarea consumului", a transmis Dorin Modure, într-un mesaj video pe canalul de YouTube al Blocului Naţional Sindical.

Măsurile vor afecta toți cetățenii

Potrivit acestuia, diminuarea consumului în aceste condiţii va duce la o stagnare sau o scădere economică, iar măsurile îi vor afecta pe toţi cetăţenii.

„Nu putem să considerăm că o ajustare bugetară se face doar prin tăierea veniturilor din sectorul public şi creşterea taxelor generalizată. Acestea sunt măsuri antieconomice şi considerăm că până la urmă vor avea efect total contrar. Dacă noi astăzi avem un TVA de 19 şi se intenţionează creşterea lui la 21%, noi efectiv colectăm undeva până în 14% TVA. Dacă va fi mărit la 21% probabil se va colecta în primele luni, subliniez, undeva la 15-16%. Dar după ce efectele se vor generaliza în economie, consumul va scădea şi s-ar putea ca actualii guvernanţi să aibă surpriza să încaseze efectiv mai puţini bani decât în momentul de faţă. Acesta se poate multiplica, se poate repeta exact în acelaşi mod şi cu accizele şi cu impozitul pe dividende, care să nu uităm a crescut în ultimul an şi jumătate de aproape trei ori. A fost 5%, s-a făcut 10%, acum va fi 16%. Mă îndoiesc că se va colecta mai mult impozit pe dividende deoarece am mai trecut exact prin această situaţie în urmă cu mai mulţi ani. Impozitul a fost tot 16%, s-a constatat că nu se încasa aproape nimic din dividende, s-a redus la 5% şi s-a încasat mult mai mult. Deci exemplele le avem. Sunt ştiute de toată lumea. Nu putem să spunem că se va întâmpla altfel acum. Nu avem absolut niciun motiv să credem aşa ceva", a afirmat Dorin Modure.

Inflația va fi de două cifre

El a declarat că analiza măsurilor indică faptul că acestea vor duce la o inflaţie cu două cifre, dar diferenţa poate să fie semnificativă, între o inflaţie de 10% sau 19%.

„Ce vreau eu să spun este că prin aceste măsuri vom suferi cu toţii, public, privat, toată lumea. Antagonizarea aceasta care se încearcă de Guvernul României şi de politicieni a sectorului public cu sectorul privat nu va duce nicăieri. Sigur, că este o tactică, ei taie întâi la sectorul public, după care vin cu măriri de taxe şi în cele din urmă vor suferi şi cei din sectorul privat. Nu avem cum să evităm aceste efecte deoarece măsurile sunt generalizate. În loc să reducă excesele bugetare punctual sau sectorial, acolo unde ele se întâmplă şi au loc, ei au optat să taie venituri şi să crească taxe în mod generalizat. Considerăm că este absolut greşit", a mai spus Dorin Modure, preşedintele Federaţiei "Solidaritatea" din ANAF.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO O prezentatoare TV și-a cucerit fanii după ce s-a fotografiat la Italian Open: ”Bărbații merg la război pentru femei ca tine”