Statul, incapabil să încaseze taxe și impozite de la o treime din economie. Câte miliarde se pierd din cauza evaziunii
România este pe locul al treilea la nivel european într-un top nedorit al economiilor informale, neobservate.
În traducere liberă este vorba de economia „la negru”, despre munca făcută fără acte și veniturile nedeclarate, nefiscalizate. Este vorba despre aproape o treime din economie care nu contribuie direct la buget cu taxe și impozite.
Sunt 80 de miliarde de euro în economie de la care statul nu încasează direct mai nimic. Spre comparație, anul trecut veniturile totale ale statului (inclusiv împrumuturile masive făcute pentru a acoperi deficitul bugetar) au fost de circa 104 de miliarde de euro. Din acest total, veniturile fiscale au fost de 50 de miliarde de euro. Per total, statul român are venituri curente de circa 30-32% din PIB, nivel mult inferior mediei europene de 44%. Dacă statul ar încasa la același nivel bani și din economia informală ar câștiga circa 15-17 miliarde de euro în plus, bani suficienți pentru a asigura sănătatea bugetară și investiții și servicii publice mult îmbunătățite.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Economia informală, cunoscută și că economia neagră, gri sau subterană, înseamnă în România aproximativ 427 de miliarde de lei sau 86 de miliarde de euro. Este o sumă uriașă, echivalentă aproape 30% din Produsul Intern Brut al României, potrivit un studiu realizat de compania de consultanță americană Kearney pentru Visa.
Aceste estimări ne plasează pe locul al treilea, la nivel european, într-un top al economiilor subterane, după Croația, și vecinii bulgari, care conduc cu 33,5% din PIB.
Iată și sectoarele în care sunt mai prezente veniturile nedeclarate și munca fără contract sau cu contract de muncă, plus o parte din salariu în plic.
Pe primul loc apar construcțiile și producția manufacturieră, sectoarele care au în general mare nevoie de forță de muncă.
Apoi, hotelurile, restaurantele, transportul și comerțul. Se estimează că în aceste domenii, două treimi din plăți se fac în numerar, iar asta ușurează mult munca celor care nu își declară întreaga activitate statului.
Pe locul al treilea este agricultura, iar mare parte din activitate este în mediul rural.
Pentru ca toate aceste plăți să poată fi urmărite și taxate corespunzător, conform legii, ar ajuta mult un grad mai mare de digitalizare, spun experții care au realizat studiul.
Instrumente precum e-factura, ghişeul, și chiar plățile cu cardul ar putea duce la îmbunătățiri semnificative.
De pildă, o creștere cu doar 5% pe an a plăților digitale, pentru 5 ani consecutivi, ar aduce în plus 7 miliarde de lei la produsul intern brut și ar crește colectarea de taxe taxe și impozite cu aproape 2 miliarde de lei.
Dacă ar crește cu 15% - s-ar colecta taxe de 5,7 miliarde în plus.
Sunt bani care acum nu ajung la buget, în timp ce România se confruntă, așa cum știm, cu un uriaș deficit bugetar.
