Crește datoria externă. Câți bani trebuie să returneze România

62373686
Shutterstock

În perioada ianuarie - iunie 2024, datoria externă totală a României a crescut cu 6,774 miliarde euro, până la 176,857 miliarde euro, de la 170,083 miliarde euro la 31 decembrie 2023, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).

”În perioada ianuarie - iunie 2024, datoria externă totală a crescut cu 6,774 miliarde euro, până la 176,857 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 130,662 miliarde euro la 30 iunie 2024 (73,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 7,3% faţă de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2024 nivelul de 46,195 miliarde euro (26,1% din totalul datoriei externe), în scădere cu 4,4% faţă de 31 decembrie 2023”, arată datele BNR.

În perioada ianuarie-iunie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 12,176 miliarde euro, comparativ cu 9,087 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,868 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,064 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 603 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 446 milioane euro.

Gradul de acoperire a datoriei externe este de 110%

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,219 miliarde euro (comparativ cu 2,801 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 3,709 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -490 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,4% în luna iunie 2024, comparativ cu 16,7% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2024 a fost de 6,1 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2024 a fost de 110%, comparativ cu 96,3% la 31 decembrie 2023.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Alisha Lehmann a ”incendiat” internetul cu cele mai provocatoare imagini de la plajă: ”Ce iubesc eu cel mai mult”
FOTO Alisha Lehmann a ”incendiat” internetul cu cele mai provocatoare imagini de la plajă: ”Ce iubesc eu cel mai mult”
Citește și...
Prețurile la carburanți în România sunt în scădere. Benzina a ajuns la 8,5 lei litrul

Prețurile la pompă sunt în scădere, după luni de majorări care au dus tarifele și la peste 10 lei litrul. 

Criza politică lovește direct antreprenorii. Mediul de afaceri trage un semnal de alarmă: „Riscăm retrogradarea de țară”

În timp ce negocierile pentru formarea noului Guvern continuă, reprezentanții mediului de afaceri avertizează că incertitudinea politică afectează economia și cer un Executiv stabil și o direcție fiscală pentru următorii ani.

România are în continuare cea mai mare inflație din UE, de trei ori peste media blocului comunitar

Biroul de statistică al Uniunii Europene anunţă, miercuri, că inflaţia în Uniunea Europeană a fost de 3,3% în mai 2026, în creştere faţă de 3,2% în aprilie.

Recomandări
Surse: Pentru că nu are suficiente voturi, Adrian Veștea este dispus să negocieze inclusiv cu parlamentarii din AUR

​După ce mai multe partide din fosta coaliție au anunțat că nu îl vor sprijini, Adrian Veștea a declarat că acceptă orice voturi, inclusiv de la AUR.

Lucian Croitoru, despre „cinismul fiscal” al PSD: Își asumă să guverneze numai în perioadele bune. Relația cu AUR

PSD a ales să guverneze doar în vremurile bune și i-a lăsat pe ceilalți să se descurce în perioadele dificile, chiar dacă asta nu i-a menținut statutul de cel mai mare partid și a dus la crearea AUR, arată Lucian Croitoru într-o analiză politică.

Dominic Fritz, despre Guvernul Veștea: „Ar fi un guvern de pe Temu, nu prea funcțional, dar cu siguranță foarte scump"

USR respinge Guvernul Veștea și propune o alternativă: un guvern minoritar format din USR, PNL și UDMR. „Orice formă majoritară cred că vedem acuma este iluzorie", a declarat Dominic Fritz pentru Știrile Pro TV.