Este a doua zi consecutivă în care obligațiunile României denominate în dolari au înregistrat scăderi semnificative, devenind cele mai slabe active de acest tip din rândul piețelor emergente, conform Bloomberg.
„Incertitudinea politică a crescut din nou, în contextul știrilor conform cărora cel mai mare partid din coaliția de guvernare din România este pregătit să retragă sprijinul premierului săptămâna viitoare și să îi ceară demisia”, au explicat analiștii Erste Group, Katarzyna Rzentarzewska și Jakub Cery.
România se împrumută mai scump decât vecinii
Datele citate de Bloomberg arată că pe 16 aprilie randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani a urcat la 6,95%, cu 13 puncte de bază într-o singură zi. Astfel, România a ajuns să se împrumute mai scump decât celelalte state din regiune. Pe 17 aprilie, randamentul obligațiunilor a ajuns la 7,14%, conform World Goverment Bonds.
Efectele crizei politice de la București ies în evidență și prin compararea cu vecini precum Ungaria sau Bulgaria. Astfel, Ungaria se împrumută mai ieftin decât România, obligațiunile sale pe 10 ani ajungând la un randament de 6,14% pe 17 aprilie, asta în condițiile în care piețele au reacționat pozitiv după victoria lui Peter Magyar în fața lui Viktor Orban.
În același timp, Bulgaria se împrumută cu 5,34%, după cum arată datele despre obligațiunile sale pe 10 ani de pe 17 aprilie. Acest randament vine în condițiile în care vecinii noștri de la sud de Dunăre se confruntă cu în ultimii ani cu o instabilitate politică și urmează să treacă prin noi alegeri parlamentare duminică, 19 aprilie.
Contrastul este puternic față de luna februarie, când după validarea de către Curtea Constituțională a României a reformei pensiilor speciale, dobânda coborâse la aproximativ 6,4%, cel mai redus nivel din ultimii doi ani. Diferența este de aproape 0,5 puncte procentuale într-un interval scurt.
Ce înseamnă pentru economia românească scumpirea împrumuturilor
Creșterea randamentelor se traduce direct în costuri mai mari pentru bugetul de stat. România trebuie să plătească dobânzi mai ridicate atunci când se împrumută pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a refinanța datoriile vechi.
Raportat la o datorie publică de aproximativ 1.000 de miliarde de lei, o creștere de 0,5 puncte procentuale poate însemna circa 5 miliarde de lei în plus pe an doar din costurile cu dobânzile. Acești bani se regăsesc, indirect, în presiuni suplimentare asupra bugetului: mai puține resurse pentru investiții, infrastructură, sănătate sau educație și nevoia unor taxe mai mari ori a unor tăieri de cheltuieli în viitor.
Problema este cu atât mai gravă cu cât România intră în această perioadă tensionată cu un deficit bugetar estimat la 9,3%, unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. În aceste condiții, orice semnal de instabilitate politică este sancționat rapid de piețe.
.webp)
