Astfel, într-un context politic tensionat și fragmentat, circa 6,6 milioane de alegători sunt așteptați la urne, duminică, 19 aprilie, pentru a decide componența noului Parlament al țării, într-o competiție dominată de dificultatea formării unei majorități stabile.
Fără niciun dubiu, votul este considerat crucial pentru viitorul politic al țării, pe fondul provocărilor economice, al dezbaterilor privind reformele și al poziționării Bulgariei în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Rezultatul alegerilor va influența nu doar direcția guvernării, ci și capacitatea autorităților de a gestiona crizele interne și externe.
Haosul politic din Bulgaria a ajuns deja la a opta rundă de scrutin parlamentar în ultimii 5 ani, iar aceste noi alegeri anticipate au fost declanșate de demisia guvernului Jeleazkov în decembrie 2025, pe fondul protestelor anticorupție și al problemelor legate de buget. În prezent, Bulgaria este condusă de un cabinet interimar condus de Andrey Gyurov, numit în februarie 2026.
Principalele partide care luptă pentru cele 240 de locuri din Adunarea Națională sunt:
GERB-SDS: Condus de Boiko Borisov (fostul partid de guvernământ, aflat acum în defensivă);
PP-DB (Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată): Tabăra pro-europeană și reformistă, care a pierdut teren în fața ascensiunii lui Rumen Radev;
Vâzrajdane (Renașterea): Partid de extremă dreaptă, naționalist și eurosceptic;
DPS / APS: Partidele care reprezintă minoritatea turcă, aflate într-o fragmentare internă (facțiunea lui Delyan Peevski vs. susținătorii lui Ahmed Dogan).
Intrarea lui Rumen Radev, „bombă” politică
În prima lună a anului, scena politică bulgară a fost încă o dată bine clătinată. Atunci, Rumen Radev, fost pilot militar, a demisionat din funcția de președinte al Bulgariei pentru a intra direct în arena politică parlamentară. Odată cu marea sa schimbare, Radev a pus bazele coaliției „Bulgaria Progresistă” (PB).
Dar, Rumen Radev este văzut de mulți ca un „Viktor Orbán mai moderat”, având un profil de centru-stânga, dar conservator social și cu o deschidere mai mare spre dialog cu Moscova.
Potrivit ultimelor sondaje realizate înainte de alegerile din Bulgaria, PB se află pe primul loc în cursa pentru alegerile parlamentare din 19 aprilie, cu un sprijin de 32,1% în rândul alegătorilor hotărâți.
Conform datelor, acest lucru s-ar traduce în 90 de locuri în următoarea Adunare Națională, plasând-o cu mult înaintea partidului GERB (în care este fostul premier Boiko Borisov), care se estimează că va obține 19,4% și va obține 55 de mandate, scrie Novinite.
Formațiunea politică „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB) ocupă locul al treilea, cu 12% și aproximativ 34 de deputați. Este urmată de Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) cu 11,2%, care se așteaptă să câștige 31 de locuri. Se estimează că „Renașterea” va obține 7% din voturi și 20 de deputați, în timp ce Partidul Socialist Bulgar (BSP) ar intra în parlament cu 4,2% și aproximativ 10 reprezentanți.
Spre deosebire de alegerile trecute, acum bătălia nu mai este doar între „Reformiști” (PP-DB) și „Vechii Politicieni” (GERB). Acum a apărut "A treia cale" reprezentată de Radev, care încearcă să absoarbă voturi din toate taberele, promițând o mână forte și stabilitate după 5 ani de haos.
O prăbușire a încrederii în sistemul politic
Vizibil dezamăgiți de criza din politica țării lor, bulgarii nu s-au mai îngrămădit să își exercite votul. Conform datelor, prezența la vot a fost sub 50% în ultimele rânduri de alegeri, dar de data aceasta ar putea crește din dorința de stabilitate.
În ceea ce privește alte temeri în rândul populației, Bulgaria a adoptat recent moneda unică - EURO, dar inflația și nivelul de trai rămân preocupări majore, iar corupția rămâne în continuare factorul principal care a dărâmat ultimele guverne.
La rându-i, tensiunea politică dintre linia pro-UE și NATO versus influența istorică a Rusiei se resimte în continuare pe plan național.
Prim-ministrul interimar al Bulgariei a declarat că alegerile din această lună vor fi printre cele mai corecte din ultimii ani, după ce guvernul său a demarat o serie de măsuri menite să combată dezinformarea și corupția pe scară largă.
Andrey Gyurov și-a exprimat speranța că alegerile libere și corecte din 19 aprilie vor marca un punct de cotitură în ceea ce privește încrederea alegătorilor în instituții.
Sofia se teme de implicarea Rusiei în alegeri
Cu toate acestea, Bulgaria a solicitat ajutorul Uniunii Europene pentru a combate interferențele Rusiei în perspectiva alegerilor care vor avea loc la sfârșitul acestei luni, potrivit POLITICO.
Într-o mișcare rară pentru o țară din UE, oficialii bulgari au solicitat săptămâna trecută serviciului diplomatic al Uniunii să îi ajute să identifice — și, în cele din urmă, să oprească — campaniile actorilor străini menite să manipuleze opinia publică prin intermediul rețelelor de socializare și al site-urilor de propagandă, folosind o abordare europeană concepută ca răspuns la amenințările rusești și chineze.
Solicitarea Bulgariei face parte din eforturile guvernului de a combate interferențele străine. Săptămâna trecută, Ministerul Afacerilor Externe din Sofia a înființat o unitate temporară pentru a coordona răspunsul la interferențele străine și l-a numit pe jurnalistul de investigație Christo Grozev, cunoscut pentru activitatea sa anterioară în cadrul grupului de investigații online Bellingcat, în calitate de consilier al unității.
Un raport recent al Centrului Bulgar pentru Studiul Democrației avertizează că Bulgaria are „un mediu informațional extrem de permisiv pentru manipulări ne-democratice” și instituții slab pregătite să răspundă, cu rețele active de influență rusească menite să semene diviziune.
Sofia a solicitat sprijinul Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS) și activarea sistemului rapid de răspuns prevăzut de Digital Services Act (DSA) pentru a colabora cu platformele sociale mari — Meta, Google, TikTok — și a identifica campaniile de dezinformare în timp real. Comisia Europeană a confirmat că procesul a început săptămâna trecută.
Bulgaria a cerut ajutorul UE „având în vedere riscul crescut de campanii coordonate de dezinformare și interferență străină care ar putea submina integritatea procesului electoral”. Autoritățile bulgare au devenit mai active în monitorizarea și raportarea posibilelor interferențe, inclusiv prin întâlniri cu oficiali TikTok în martie.
„Codul electoral bulgar prevede reguli stricte privind campaniile politice, dar acestea se aplică doar mass-mediei tradiționale. O mare parte a dezinformării s-a mutat în mediul online”, a declarat Georgi Angelov, analist principal la Sensika Technology, o firmă de cercetare care monitorizează conținutul online.
Angelov atenționează că dezinformarea s-a mutat în mare parte online, în timp ce codul electoral bulgar reglementează doar media tradițională, ceea ce reprezintă un risc sporit, similar cu cel observat în România la alegerile din 2024.
„După ce am văzut în România, aceasta este o tendință foarte periculoasă”, a spus Angelov, referindu-se la victoria surprinzătoare a unui candidat anti-NATO practic necunoscut, Călin Georgescu, în noiembrie 2024, în urma acuzațiilor privind o campanie coordonată pe TikTok.
TikTok a negat în mod constant că nu a gestionat corespunzător riscurile în România.
