Guvernul menit să salveze bugetul face rectificare pe deficit majorat. Jumătate din banii „în plus” merg direct la creditori

Deficitul bugetar al României, prevăzut inițial în legea bugetului pentru 2025 la 7% din PIB (echivalentul a 134,65 miliarde lei), urmează să fie majorat cu 24,58 miliarde lei conform proiectului de rectificare bugetară pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor.

Cea mai mare parte a acestei sume, circa 12 miliarde de lei, va merge la plata dobânzilor aferente datoriei publice. 

În mod evident, cele 12 miliarde de lei provin, ca întregul deficit bguetar, de altfel, tot din împrumuturi. Astfel, guvernul României practic a anunțat că se va împrumuta și mai mult decât era stabilit inițial și pentru a plăti dobânzile la ce a împrumutat deja.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat săptămâna trecută că noua țintă de deficit, agreată cu Comisia Europeană, este de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde lei.

Citește și

Estimarea total greșită din bugetul pe 2025 care a dat peste cap toate calculele pe deficit. Eroarea e de 2 miliarde de euro

Această majorare reflectă ajustările bugetare necesare pentru a răspunde cheltuielilor suplimentare și pentru a menține finanțele publice într-un context economic și social dificil. Rectificarea vine în contextul în care Guvernul a adoptat și alte măsuri de austeritate și optimizare a cheltuielilor

Noul nivel al deficitului are implicații pentru politicile publice, inclusiv cele din educație și sănătate, și este un indicator cheie urmărit atent de partenerii europeni în cadrul mecanismului de supraveghere economică.

Cum se redistribuie „feliile”

Potrivit Ministerului Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3.230,6 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27.810,2 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat creşte cu 24.579,6 milioane lei.

a) Veniturile bugetului de stat pe anul 2025, se diminuează per sold cu suma de 1.812,7 milioane lei.

Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

- Impozit pe profit - 1.414,6 milioane lei, influenţă dată de evoluţia încasărilor comparativ cu programul stabilit, atât la impozitul pe profit de la agenţii economici cât şi la impozitul pe profit de la băncile comerciale;

- Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice: +1.268,0 milioane lei. Majorarea se datorează încasărilor situate peste programul stabilit la impozitul pe venitul microîntreprinderilor precum şi la impozitul pe dividende de la persoane juridice;

- Impozit pe venit şi salarii: 1.871,2 milioane lei per sold, din care +1.682,9 milioane lei impozit pe venit şi -188,4 milioane lei cote defalcate din impozitul pe venit. Impozitul pe venit de +1.682,9 milioane lei este susţinut în principal de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende, urmare a majorării cotei de impozit de la 8% la 10% (art. LXIV din O.U.G 156/2024).

- Taxa pe valoarea adăugată: -2.443,9 milioane lei per sold, din care -1.941,9 milioane lei venituri din taxa pe valoare adăugată, iar +502,1 milioane lei sume defalcate din taxa pe valoare adăugată. Diminuarea veniturilor din taxa pe valoare adăugată se datorează evoluţiei înregistrate de încasările din TVA comparativ cu programul stabilit, atenuată parţial de impactul pozitiv de 5.950,3 milioane lei al modificărilor legislative adoptate prin Legea nr. 141/2025;

- Accize: +513,6 milioane lei, influenţă dată de evoluţia încasărilor din accize coroborată cu efectul majorării nivelului accizelor la benzină, motorină, alcool şi produse din tutun şi al instituirii accizelor la vinurile liniştite prin Legea nr. 141/2025;

- Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii: -914,6 milioane lei, diminuare datorată măsurii privind restituirea contribuţiei la Fondul de Tranziţiei Energetică (O.U.G. nr. 33/2025), atenuată parţial de majorarea veniturilor provenite din impozitul specific pe cifra de afaceri realizată de agenţii economici din sectoarele petrol si gaze naturale (O.G. nr. 3/2025) şi impozitul pe cifra de afaceri realizată de instituţiile de credit (Legea nr. 141/2025);

- Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi +500,0 milioane lei, majorare ce reprezintă efectul estimat al taxării jocurilor de noroc (Legea nr. 141/2025);

- Impozit pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale: +445,4 milioane lei; - Contribuţii de asigurări sociale: -776,6 milioane lei, influenţă dată de evoluţia încasărilor comparativ cu programul stabilit;

- Venituri nefiscale: -2.240,7 milioane lei. Diminuarea veniturilor se datorează încasărilor situate sub programul stabilit la veniturile din dividende de la societăţi şi companii naţionale şi la veniturile din ajutoare de stat recuperate;

- Venituri din capital: +265,4 milioane lei;

- Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări: -802,3 milioane lei;

- Sume aferente asistenţei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR: +2.196,3 milioane lei.

b) Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2025, se majorează, per sold, cu suma de 23.352,1 milioane lei.

Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

- Cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 696,3 milioane lei;

- Cheltuielile cu bunuri şi servicii se majorează cu 321,4 milioane lei;

- Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 12.088,2 milioane lei;

- Cheltuielile cu subvenţiile se majorează cu 531,6 milioane lei;

- Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 4.345,1 milioane lei;

- Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 3.341,4 milioane lei;

- Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014 -

2020 şi din fondul de modernizare se diminuează cu 150,1 milioane lei;

- Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2021-2027 se diminuează cu 3.974,7 milioane lei;

- Alte cheltuieli scad cu 478,4 milioane lei;

- Proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR se majorează cu 2.774,3 milioane lei;

- Proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se majorează cu 5.371,9 milioane lei;

- Fonduri de rezervă se majorează cu 500,0 milioane lei;

- Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 318,9 milioane lei;

- Cheltuielile de capital se diminuează cu 2.069,1 milioane lei.

Se așteaptă votul la finalul săptămânii

După noi negocieri, purtate dimineaţa, liderii coaliției au decis să acorde ministerelor, încă 800 de milioane de lei, la rectificarea bugetară. Vor primi mai mulți bani, Dezvoltarea, Mediul, Economia, și Cultura. Totuși, proiectul mai poate suferi modificări, până miercuri sau joi, când ar urma, să fie votat de Guvern.

Corespondent PROTV: „Cei mai mulți bani vor merge către Ministerul Finanțelor - mai ales pentru plata dobânzilor, al Muncii - în special pentru pensii, cel al Transporturilor și către ministerul Dezvoltării.

Liderii coaliției au stabilit ca Ministerul Dezvoltării să primească banii necesari pentru a plăti toate facturile furnizorilor din programul Anghel Saligny. Apoi, până la următoarea rectificare bugetară, care ar urma să aibă loc în noiembrie, toate investițiile prin acest program vor fi suspendate.

Ministerul Energiei va primi 1.2 milioane de lei, mai ales pentru plata subvențiilor.

Ministerul Mediului ar primi în total 900 de milioane de lei, în plus cu 300 față de cât era stabilit săptămâna trecută.

Ministerul Economiei ar urma să primească 400 de milioane de lei, deși a cerut peste un miliard. În lipsa acestor bani există riscul ca unele proiecte europene să se piardă și să se blocheze chiar programe naționale, precum Start-up Nation.

MAE va putea păstra banii economisiți pe organizarea alegerilor 127 de milioane de lei.

Proiectul a fost pus în dezbatere publică luni seară.” 

Articol recomandat de sport.ro

"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"