Programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu abordează și „moștenirea” fiscală și economică a guvernului Bolojan. Premierul desemnat și PSD au ajuns la concluzia că România se confruntă cu o problemă fiscală importantă: deficitul bugetar s-a redus, dar statul continuă să aibă nevoie de împrumuturi mari, iar datoria și costurile cu dobânzile sunt în creștere.
Datele din septembrie 2026 arătau că deficitul bugetar al României a coborât la 59,42 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu aproape 27 de miliarde de lei sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, conform Ministerului Finanțelor.
În paralel, economia încetinește, inflația rămâne ridicată, iar consumul populației este afectat de măsurile de ajustare fiscală. Programul prezintă reducerea deficitului drept un progres, dar subliniază că efortul de consolidare nu s-a încheiat.
„România intră în perioada 2027–2028 după o ajustare bugetară necesară, care produce rezultate, dar ale cărei costuri asupra economiei au devenit vizibile. După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash s-a redus de la 4,51% la 2,89% din PIB. În acelaşi timp, producţia industrială a scăzut cu 3,7% în primele şapte luni ale anului, între mai 2025 şi iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, 76% dintre ele în industrie, iar Fondul Monetar Internaţional estimează pentru 2026 o scădere economică de 0,5%”, se arată în Introducerea Programului de guvernare.
Deficitul bugetar și reducerea cheltuielilor. Potrivit documentului, deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene ESA a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025. În primele opt luni din 2026, deficitul calculat în sistem cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent. Cele două valori pentru 2026 sunt calculate pe baza încasărilor și plăților efective, nu reprezintă deficitul final al întregului an și nu arată, de unele singure, dacă statul și-a achitat toate obligațiile restante.
„România a parcurs în ultimul an cea mai amplă corecție fiscală din Uniunea Europeană: deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar în execuție cash deficitul la opt luni din 2026 a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă din 2025”, se arată în documentul depus la Parlament.
Care este situația actuală a finanțelor statului
Autorii programului de guvernare explică faptul că dacă ținta pe 2026 este atinsă, România va fi parcurs peste jumătate din drumul de la un deficit de 9,3% la unul sub 3% din PIB. „Intrăm însă în 2027 dintr-o poziție fragilă: PIB −0,6% în primul semestru din 2026, datorie peste 60% din PIB, dobânzi în creștere și rating cu perspectivă negativă, reconfirmată de S&P la 2 octombrie 2026”, se mai arată în document.
„Veniturile cresc mai ales din TVA (+25,2%), ca efect al noilor cote, bunei colectări și din fondurile europene (+37,7%); ca pondere în PIB, veniturile au urcat de la 21,9% la 22,8%. Cheltuielile de personal scad în termeni nominali (−4,3 mld. lei), iar asistența socială este stabilizată (−0,3%). Presiunea vine din dobânzi (+8,9 mld. lei, +26,7%) și din bunuri și servicii (+7,1%), mai ales în sănătate. Investițiile au ajuns la 97,1 mld. lei, din care circa 69% proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, iar cheltuielile totale au coborât de la 26,4% la 25,7% din PIB”, arată analiza Luca Niculescu-PSD.
Datoria publică, o „moștenire” care va trece de la guvernul Ilie Bolojan la guvernul Luca Niculescu
Datoria publică și dobânzile pun presiune pe buget. Documentul arată că datoria administrației publice a ajuns la 60,4% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, echivalentul a 1.205 miliarde de lei. În iulie 2025, aceasta era de aproximativ 1.070 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de circa 135 de miliarde de lei într-un an.
În același timp, dobânzile plătite de stat în primele opt luni din 2026 au ajuns la 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în perioada similară din 2025, când au fost de 33,2 miliarde de lei. Programul estimează că dobânzile vor ajunge la aproape 3% din PIB pe întregul an. Aceste plăți reduc resursele disponibile pentru investiții și servicii publice, precum educația și sănătatea, concluzionează membrii viitorului guvern.
Economia a intrat într-o perioadă de contracție, mai arată programul de guvernare. Potrivit datelor prezentate în document, PIB-ul a scăzut cu 0,6% în primul semestru din 2026, iar în trimestrul al doilea economia a stagnat față de trimestrul precedent.
Consumul gospodăriilor s-a redus cu 3,1% în trimestrul al doilea. Pentru întregul an 2026, documentul prezintă prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, care indica o creștere economică de 0,1%, și estimarea FMI din octombrie 2026, care indica o contracție de 0,5%. Pentru 2027, ambele instituții anticipau o revenire a creșterii economice la 2,2%. Aceste valori sunt prognoze incluse în document, nu rezultate deja înregistrate pentru întregul an.
Inflația rămâne ridicată, potrivit datelor prezentate în program. Documentul arată că rata anuală a inflației a ajuns la 6,61% în septembrie 2026, față de 6,17% în august, după ce coborâse de la 10,9% în mai. Cele mai mari scumpiri menționate sunt la servicii, cu 11,1%, și la mărfuri nealimentare, cu 7,1%, în timp ce prețurile alimentelor au crescut cu 3%. Programul citează estimarea BNR de 6,1% inflație la finalul lui 2026 și de 3,4% la finalul lui 2027. În paralel, documentul menționează că BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,50% la 8 octombrie 2026.
Anul viitor aduce noi provocări pentru bugetul de stat
Luca Niculescu și PSD subliniază că bugetul de stat a avut parte de venituri mai mari în ultimul an, dar și cheltuieli care au ținut pasul. Astfel, în perioada ianuarie–august 2026, veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 468,1 miliarde de lei, față de 420,1 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, o creștere de 11,4%. Cheltuielile totale au urcat de la 506,4 miliarde de lei la 527,5 miliarde de lei, adică o creștere de 4,2%.
Cifrele citate în document mai arată că cheltuielile de personal au scăzut cu 3,8%, de la 113,3 la 109 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,7%. Investițiile au ajuns la 97,1 miliarde de lei, față de 72 de miliarde în primele opt luni din 2025, o creștere de 34,9%. Programul precizează că aproximativ 69% din investițiile din 2026 erau proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile.
Anul 2027 este prezentat drept o perioadă dificilă pentru bugetul de stat, mai ales că venirea la guvernare vine în contextul în care PNRR a ajuns la final. În acest context, fără banii din acest program, dobânzile ridicate și cheltuielile deja asumate de guvernele anterioare ar pune presiune suplimentară pe bugetul viitor.
În acest context, guvernul Luca Niculescu își propune să continue eforturile cabinetului Bolojan de a reduce deficitul în continuare, acestea urmând să vină la pachet cu îmbunătățirea colectării la bugetul de stat.
Documentul stabilește obiectivul reducerii deficitului sub 3% din PIB până în 2030. Totodată, susține că ajustarea fiscală trebuie însoțită de măsuri pentru stimularea producției, atragerea capitalului și refacerea puterii de cumpărare. Trebuie precizat că ținta de deficit face parte din angajamentele României în cadrul Planului Fiscal pe Termen Mediu.
Principiile fiscale ale guvernului Luca Niculescu
Luca Niculescu explică în programul de guvernare că activitatea Finanțelor va avea la bază următoarele principii fundamentale:
- Consolidare prin eficientizarea cheltuielilor. Ajustarea rămasă se face prin eficientizarea cheltuielilor curente, reducerea risipei și combaterea evaziunii, nu prin poveri noi pentru contribuabilii corecți.
- Predictibilitate fiscală. Fără modificări fiscale surpriză; măsurile temporare rămân temporare.
- Nicio cheltuială permanentă fără sursă permanentă de finanțare. Orice majorare permanentă de cheltuieli vine cu o sursă permanentă de finanțare sau cu economii echivalente.
- Banii publici urmează performanța. Fiecare program public are obiective măsurabile, evaluare și termen de expirare. Programele fără rezultate se închid.
- Capitalul privat înaintea banului public. Unde piața poate finanța, statul garantează, co-investește sau facilitează; nu înlocuiește inițiativa privată.
- Contribuabilul corect este partener. Prevenție înainte de sancțiune pentru cei de bună-credință, toleranță zero pentru frauda organizată. Statul respectă aceleași termene pe care le impune contribuabililor.
- Consolidarea fiscală, dar nu în detrimentul surselor reale de dezvoltare a societății pe termen lung- educație și cultură.
