Luni și marți sunt programate audierile în comisii ale miniștrilor propuși, iar plenul reunit pentru învestirea Guvernului Niculescu va avea loc marţi, la ora 14:00.
Dacă înțelegerea dintre Luca Niculescu, PSD, PNL și UDMR va fi respectată, atunci Guvernul propus ar avea o majoritate confortabilă la învestire, de 279 de voturi, cu sprijinul minorităților naționale, UPR și PACE-Întâi România.
Luca Niculescu-Alexandru, desemnat prim-ministru, independent: Luca Niculescu este, din septembrie 2022, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Anterior, între 2016 și 2022, Niculescu a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Din această poziție, a reprezentat România și în relația cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei.
Marian Neacșu, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne, PSD: Marian Neacșu a fost secretar general al Guvernului în 2021, când premier era Nicolae Ciucă. În februarie 2016, Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.
El și-a angajat nelegal fiica la biroul său parlamentar.
La acea vreme, Marian Neacșu era secretar general al PSD și ocupa funcția de chestor la Camera Deputaților. În februarie 2019, Neacșu a demisionat din funcția de secretar general al PSD și s-a înscris în partidul lui Victor Ponta, PRO România, după ce a lansat acuzații dure la adresa președintelui PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea.
Popa Ștefan-Ovidiu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, PSD: Ștefan Ovidiu Popa este la al treilea mandat de deputat și liderul grupului parlamentar PSD. Licențiat în economie și drept la Craiova, Popa a ajuns încă din 2016 pe băncile Parlamentului, din postura de șef al unei Case de Ajutor Reciproc (CAR) din Râmnicu Vâlcea.
Anterior, a fost cenzor Prelcet SA și consilier la Servcet SA, ambele filiale ale CET Govora, specializate în instalații sanitare și întreținerea sistemului public de termoficare.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, independent: Alexandru Nazare a revenit în 2025 la conducerea Ministerului Finanțelor, preluând unul dintre cele mai grele și strategice portofolii din Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan.
El a mai condus Ministerul Finanțelor între decembrie 2020 și iulie 2021, în Guvernul Florin Cîțu. Acela a fost un mandat extrem de solicitant, marcat de efectele economice devastatoare ale pandemiei de coronavirus.
Cariera politică și administrativă a lui Nazare a început cu mult înainte. În februarie 2012, acesta a fost numit ministru al Transporturilor și Infrastructurii în efemerul Guvern condus de Mihai Răzvan Ungureanu, mandat care s-a încheiat în luna mai a aceluiași an.
Tot în 2012, Nazare a făcut pasul către Legislativ, fiind ales deputat într-un colegiu din județul Brăila. Din punct de vedere politic, și-a început ascensiunea în Partidul Democrat Liberal (PDL), unde a deținut mai multe funcții de conducere la nivel de organizație, pentru ca ulterior să fuzioneze și să își continue cariera în Partidul Național Liberal (PNL).
Neculăescu Sebastian-Dănuț, ministrul Afacerilor Externe, independent: Dănuț-Sebastian Neculăescu este secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.
În ianuarie 2022 a fost numit de președintele Klaus Iohannis în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar, reprezentant permanent al României la NATO și șef al Delegației Permanente a României la NATO.
Radu Marinescu, ministrul Justiției, PSD: Avocatul Radu Marinescu a mai fost ministru al Justiției din decembrie 2024 până în aprilie 2026. I-a reprezentat în instanță în procesele de corupție pe Claudiu Manda și pe Lia Olguța Vasilescu, de la PSD, dar a fost și avocatul controversatului om de afaceri Alex Bodi.
„Am apărat foarte multe persoane, foarte multe cu notorietate publică. Orice cetățean are dreptul să fie apărat de către un avocat. Misiunea mea profesională, ca avocat de 30 de ani, este să apăr un cetățean care se află în fața justiției” spunea el, la momentul numirii.
Pe 23 aprilie 2026, Radu Marinescu a demisionat din funcție, respectând decizia PSD de retragere în bloc a miniștrilor din Guvern, care a generat apoi și demiterea guvernului Ilie Bolojan în Parlament: „Astăzi, respectând decizia unanimă a conducerii PSD, bazată pe rezultatul consultării democratice intra-partinice anterioare, am depus la guvern, alături de colegii mei din partid, demisia din demnitatea publică de ministru al Justiției.”
Radu Ștefan Oprea, ministrul Apărării Naționale, PSD: Ștefan-Radu Oprea a fost ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în guvernarea Viorica Dăncilă, în 2019. Radu Oprea a studiat la Universitatea de Petrol-Gaze din Ploiești și, vreme de mai mulți ani, a avut afaceri în construcții, domeniul hotelier, servicii publice și instalații electrice. A fost prefect al județului Prahova timp de nouă luni și, în 2012, a fost ales pentru prima dată senator de Prahova.
În ianuarie 2016, Radu Oprea a fost trimis în judecată alături de fostul său partener de afaceri, Mihai Ștefănescu, într-un dosar de evaziune fiscală în care au fost inculpate mai multe dintre firmele controlate de cei doi. El a fost reales senator PSD de Prahova în decembrie 2016.
Daniel-Cătălin Zamfir, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, PSD: Daniel-Cătălin Zamfir, liderul grupului parlamentar al PSD din Senat, este propunerea social-democraților pentru portofoliul Economiei în noul Guvern. Senator de București în legislatura 2024–2028, Zamfir este una dintre cele mai vocale și controversate figuri din Parlamentul României, cunoscut publicului larg mai degrabă pentru bătăliile sale cu sistemul bancar decât pentru politicile economice tradiționale.
El și-a construit capitalul politic pe o retorică puternic anti-sistem financiar, fiind inițiatorul sau susținătorul fervent al unor proiecte legislative care au modificat radical relația dintre bănci și clienți.
Cea mai cunoscută inițiativă asociată numelui său este „Legea dării în plată”, un act normativ care a permis debitorilor, în anumite condiții, să își stingă obligațiile financiare rezultate din creditele ipotecare prin transferul proprietății garantate către bancă. De-a lungul anilor, Zamfir a fost un critic dur al politicilor economice ale guvernărilor anterioare, poziționându-se ca un apărător al consumatorilor în fața a ceea ce el a numit constant „abuzurile” instituțiilor financiare.
Cariera sa parlamentară a început în 2012, când a fost ales deputat de Brașov pe listele Partidului Național Liberal (PNL). Patru ani mai târziu, în 2016, a obținut un mandat de senator, tot de Brașov, tot sub egida PNL.
Ulterior, drumurile sale s-au despărțit de liberali, alegând să se alăture ALDE, formațiunea condusă la vremea respectivă de Călin Popescu-Tăriceanu. În cele din urmă, Zamfir a făcut pasul către Partidul Social Democrat (PSD), unde a reușit să se impună rapid, ajungând în prezent să conducă grupul parlamentar al social-democraților din Senat și să fie senator de București.
Dumitru Costinel-Bogdan, ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, independent: Bogdan Dumitru este un inginer român care a contribuit la construirea unuia dintre cele mai puternice scuturi digitale la nivel global. Bogdan C. Dumitru este una dintre figurile emblematice ale industriei de securitate cibernetică, omul care a modelat tehnologia din spatele Bitdefender și a cărui muncă protejează astăzi peste jumătate de miliard de utilizatori din întreaga lume.
Povestea lui Bogdan C. Dumitru în industria de profil începe în 1997, când se alătură companiei SOFTWIN. Aici, el participă la proiectarea și dezvoltarea motorului antimalware pentru AVX, produsul care avea să stea la baza nașterii gigantului Bitdefender.
Din octombrie 2001 și până în iunie 2024, Dumitru a ocupat funcția de Chief Technology Officer (CTO) la Bitdefender. Timp de aproape 23 de ani, a fost creierul tehnic al companiei, coordonând o echipă impresionantă de peste 400 de specialiști. Sub conducerea sa, departamentele de inginerie, dezvoltare de produse, cercetare-dezvoltare (R&D), laboratoarele antimalware și echipele de UX au transformat Bitdefender într-un lider mondial incontestabil în securitate cibernetică.
În vara anului 2024, după o cursă de anduranță în fruntea departamentelor tehnice, Bogdan C. Dumitru a făcut o tranziție strategică, preluând rolul de Chief Scientist al companiei, o poziție care îi permite să se concentreze pe inovația de vârf și pe direcțiile viitoare ale tehnologiei.
Din 2016, el predă la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București. Mai mult, expertiza sa academică include un doctorat în Procesarea Limbajului Natural (NLP) – un domeniu care astăzi reprezintă însăși fundația pe care se construiește revoluția globală a Inteligenței Artificiale (AI) și a modelelor lingvistice avansate.
Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, independent: Dumitru Chisăliță este președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) și unul dintre cei mai cunoscuți experți în domeniul energetic din România.
Dumitru Chisăliță și-a început cariera în companii strategice precum Romgaz și Transgaz, unde a ocupat funcții de conducere și de expertiză tehnică, cunoscând din interior mecanismele de producție, transport și distribuție a gazelor naturale.
În 2016, a fondat Asociația Energia Inteligentă (AEI), o organizație care și-a propus să echilibreze balanța între corporațiile energetice și cetățeni. Prin AEI, Chisăliță s-a remarcat prin lupta împotriva sărăciei energetice, promovarea tranziției către energia verde și educarea publicului. El este, totodată, expert tehnic judiciar în domeniul gazelor naturale și consultant în politici energetice.
Chisăliță este absolvent al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și a urmat studii masterale și doctorale la trei dintre cele mai importante instituții tehnice din țară:
- Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești;
- Universitatea Transilvania din Brașov;
- Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB).
Așa cum se arată în prezentarea sa oficială, acesta pledează pentru „o viziune națională coerentă asupra energiei, în care resursele interne, inovația și responsabilitatea socială să se împletească pentru a asigura securitatea energetică și sustenabilitatea pe termen lung a României”.
Florin-Ionuț Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, PSD: Florin-Ionuț Barbu, deputat PSD de Olt și ministrul Agriculturii, este una dintre figurile centrale ale guvernărilor social-democrate din ultimii ani. Ascensiunea sa a început la Primăria municipiului Slatina, unde a urcat de la inspector de specialitate până la funcția de director economic (2010–2014). A ajuns apoi la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), instituție pe care a condus-o timp de șase ani (2014–2020).
În 2020 a fost ales deputat PSD de Olt, iar din decembrie 2021 a preluat președinția Comisiei pentru agricultură, silvicultură și industrie alimentară. În iunie 2023, odată cu instalarea Guvernului Marcel Ciolacu, Florin Barbu a fost numit ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Portofoliul s-a dovedit a fi unul „blindat” politic, Barbu fiind reconfirmat în funcție în guvernele succesive, inclusiv în echipa guvernamentală instalată în iunie 2025.
Mandatele sale nu au fost lipsite de scandaluri. Cel mai sonor episod a avut loc în octombrie 2023, când, din postura de președinte al Comisiei de Agricultură, Barbu a promovat o modificare legislativă inedită: suprafețele acoperite cu stuf din Delta Dunării au devenit eligibile pentru a fi încadrate ca „pajiști”, deschizând astfel ușa către subvențiile agricole europene și naționale. Pentru a-și justifica decizia, Barbu a făcut o referire istorică ce a stârnit reacții virale, citându-l pe fostul dictator comunist: „Președintele nostru, Nicolae Ceaușescu, spunea că e aurul verde”.
Declarația și măsura legislativă au atras imediat o moțiune simplă din partea USR.
Natalia-Elena Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, PSD: Natalia Intotero și-a construit o carieră politică în cadrul Partidului Social Democrat, pornind de la administrația locală. A fost consilier municipal în Brad și consilier județean în Hunedoara (2004-2009), susținându-și parcursul și cu un master în management politic la Institutul „Ovidiu Șincai”.
Ascensiunea sa la nivel național a debutat în 2009, ca secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, funcție urmată în 2012 de cea de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Din 2012, este deputat PSD de Hunedoara. De-a lungul mandatelor, a deținut funcții de conducere parlamentară, fiind vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă și vicelider al Grupului parlamentar PSD, roluri pe care le ocupă și în legislatura actuală, alături de calitatea de membru în Comisia comună a Parlamentului pentru relația cu UNESCO.
Stoica Marcel-Alexandru, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, PSD: Alexandru Stoica este inginer de profesie și vine din Buzău, fieful fostului premier Marcel Ciolacu. A lucrat numai în administrație publică, unde a debutat ca inspector de specialitate la Consiliul Județean Buzău, în 2013, imediat după terminarea facultății.
În 2017 ajunge direct subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării, pentru ca din 2019 să se întoarcă acasă pentru a deveni consilierul președintelui CJ Buzău, postură din care este numit un an mai târziu administrator public al județului Buzău.
Nici în această funcție nu rezistă mult, întrucât în mai 2021 este manager de proiect la Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, pentru ca din decembrie 2021 să ajungă secretar de stat la Ministerul Dezvoltării.
Stoica a fost numit în consiliile de administrare de la CFR SA, dar și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM).
Ghigiu Alexandru-Mihai, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, PSD: Alexandru-Mihai Ghigiu a fost șef al Cancelariei prim-ministrului, printr-o decizie a premierului Marcel Ciolacu.
Ghigiu este cadru didactic la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), începând cu anul 2018, deține funcția de prorector al universității.
Manole Petre Florin, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, PSD: Florin Manole a fost ministru al Muncii în perioada 2025–2026, în guvernul Ilie Bolojan. Anterior a fost voluntar la Centrul Romilor pentru Politici Publice și referent la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România. Înainte să intre în Parlament, în 2016, a fost consilier local la Sectorul 5.
Rogobete Alexandru-Florin, ministrul Sănătății, PSD: Alexandru-Florin Rogobete, unul dintre cei mai tineri lideri ai PSD, 35 de ani, a fost nominalizat pentru portofoliul Ministerului Sănătății în echipa guvernamentală condusă de Luca Niculescu, după ce fusese nominalizat și în Cabinetul Veștea.
Intrarea sa în administrația sanitară a avut loc în 2021, când a devenit consilier al ministrului Sănătății. În februarie 2023 a fost numit secretar de stat, funcție din care a coordonat implementarea PNRR în sănătate și gestionarea fondurilor europene destinate modernizării infrastructurii medicale.
În plan politic, Alexandru Rogobete a fost ales deputat de Prahova pe listele PSD în decembrie 2024 și a preluat conducerea Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților. A deținut și funcția de ministru al Sănătății în guvernul Bolojan, între iunie 2025 și aprilie 2026, perioadă în care a semnalat nereguli la Institutul Oncologic București, inclusiv dispariția unor medicamente chimioterapice.
Costreie Valentin-Sorin, ministrul Educației și Cercetării, independent: Sorin Costreie este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București și consilier prezidențial pentru educație și cercetare, este propus să preia portofoliul Educației în viitorul Guvern condus de Luca Niculescu. Filosoful are experiență atât în mediul universitar, cât și în administrația publică, unde a lucrat ca secretar de stat și consilier al mai multor premieri.
Născut la București, la 17 aprilie 1971, Sorin Costreie este filosof și cadru didactic al Universității din București, unde activează din 1997. Este specializat în filosofia limbajului, filosofia matematicii și filosofia logicii. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în 1996, a obținut un master în 1997 și a devenit doctor în filosofie în 2007. A urmat studii doctorale la University of Western Ontario, în Canada, și a petrecut perioade de studiu în Statele Unite, Germania, Spania și Italia. Activitatea sa academică include publicații la edituri internaționale precum Routledge, Springer, Oxford University Press, Taylor & Francis și Elsevier.
În cadrul Universității din București, Costreie a fost director al Departamentului de Management al Calității, prodecan al Facultății de Filosofie și prorector, mai întâi pentru relații internaționale, apoi pentru rețele universitare și relații publice. Din 2023, este președintele rețelei universitare europene UNICA, care reunește universități din capitalele Europei.
În administrația centrală, a fost consilier al ministrului Educației în 2016, iar între octombrie 2016 și ianuarie 2017 a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării Științifice. În ianuarie 2020, a devenit consilier de stat, lucrând cu premieri precum Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, până în 2023. A reprezentat România în Consiliul Superior al Institutului Universitar European din Florența și în proiecte europene de cercetare. Președintele Nicușor Dan l-a numit consilier prezidențial, cu responsabilități în domeniul educației și cercetării.
Ionescu Sorin-Gabriel, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, PSD: Sorin-Gabriel Ionescu este profesor de istorie și director al Colegiului Național Bănățean din Timișoara.
Născut la 22 august 1977, la Sinaia, a absolvit în 1999 Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie a Universității de Vest din Timișoara, specializarea Istorie. Și-a construit cariera în învățământ, unde a devenit profesor titular, a obținut doctoratul în istorie și a avansat până la gradul didactic I.
În 2014 a preluat conducerea Colegiului Național Bănățean. Înainte de a ajunge director, a lucrat și în administrația școlară, ca inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Timiș.
Ca director, a susținut folosirea tehnologiei în procesul de învățământ și adaptarea școlii la nevoile elevilor. Într-un interviu din 2015, afirma că elevii trebuie învățați să folosească internetul și să selecteze corect informațiile, în loc să fie limitați în accesul la resursele online.
În anul școlar 2025-2026, colegiul a introdus un program-pilot pentru clasa a XII-a, cu patru zile de cursuri cu prezență fizică și o zi de activități online, justificat prin nevoia de a reduce oboseala elevilor din anii terminali.
În paralel, Ionescu a urmat o carieră politică în PSD. A fost consilier local al municipiului Timișoara în mandatul 2016-2020. În ianuarie 2022, a fost numit subprefect al județului Timiș, la propunerea PSD, funcție pe care a ocupat-o mai bine de doi ani, cu activitatea didactică suspendată.
Ciocan Ioana-Ruxandra-Victoria, ministrul Culturii, independent: Ioana Ciocan este curator și manager cultural, cunoscută pentru activitatea sa în cadrul Art Safari, eveniment dedicat artei românești și internaționale.
A absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Universitatea Națională de Arte din București, cu burse de studiu la Londra și Copenhaga. În 2009 a inițiat Proiect 1990, dedicat artei contemporane în spațiul public, iar din noiembrie 2014 este director general al Art Safari. Activitatea sa cuprinde și proiecte culturale internaționale, precum participarea la Bienala de Artă de la Veneția.
În perioada în care Nicușor Dan conducea Primăria Capitalei, Art Safari a colaborat cu instituții municipale.
În martie 2026, Art Safari a anunțat că noul sezon expozițional, organizat într-un spațiu din Piața Amzei, se desfășoară sub Înaltul Patronaj al președintelui Nicușor Dan. Noul spațiu, de aproximativ 4.500 de metri pătrați, a fost amenajat în parteneriat cu Primăria Sectorului 1.
Pe 13 octombrie, cu o zi înainte ca numele său să fie vehiculat pentru Ministerul Culturii, Ioana Ciocan a participat la o dezbatere organizată de primarul general Ciprian Ciucu privind înființarea Organizației de Management al Destinației București. Potrivit acesteia, „muzeele, galeriile și evenimentele culturale ale orașului sunt printre cele mai puternice argumente pentru a aduce vizitatori și a-i face să rămână mai mult”.
