Guvernul Luca Niculescu are 12 reprezentanţi ai PSD, inclusiv un ministru delegat pentru Învăţământ Preuniversitar, dar şi şase independenţi.
Dacă înțelegerea dintre Luca Niculescu, PSD, PNL și UDMR este respectată, atunci Guvernul propus ar avea o majoritate confortabilă la învestire, de 279 de voturi, cu sprijinul minorităților naționale, UPR și PACE-Întâi România.
Miniștrii independenți din guvernul Luca Niculescu:
- Ministrul Finanţelor – Independent - Nazare Alexandru;
- Ministrul Afacerilor Externe – Independent - Neculăescu Sebastian - Dănuţ;
- Ministrul Delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială – Independent - Dumitru Costinel - Bogdan;
- Ministrul Energiei – Independent - Chisăliţă Dumitru;
- Ministrul Educaţiei şi Cercetării – Independent - Costreie Valentin - Sorin;
- Ministrul Culturii – Independent - Ciocan Ioana-Ruxandra Victoria.
Miniștrii PSD din guvernul Luca Niculescu:
- Viceprim-ministru şi Ministru al Afacerilor Interne- Marian Neacşu;
- Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale– Florin Barbu;
- Ministrul Sănătăţii- Alexandru Rogobete;
- Ministrul Muncii- Florin Manole;
- Ministrul Economiei- Daniel Zamfir;
- Ministrul Justiţiei- Radu Marinescu;
- Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei- Alexandru Stoica;
- Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii- Ştefan Ovidiu Popa;
- Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor- Natalia Intotero;
- Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Mihai Ghigiu;
- Ministrul Apărării Naţionale- Ştefan Radu Oprea;
- Ministrul Delegat pentru Învăţământ Preuniversitar - Ionescu Sorin – Gabriel.
„Trecem de la o economie bazată pe import și pe forță de muncă ieftină la una bazată pe producție internă, inovare și tehnologie și de la o ajustare bugetară predominant cantitativă la o consolidare calitativă: reducem deficitul prin cheltuieli mai eficiente, colectare mai bună și combaterea marii evaziuni, protejând investițiile, producția și puterea de cumpărare. Obiectivul este o economie mai puternică, capabilă să susțină un deficit mai mic și o datorie sustenabilă”, se arată în programul de guvernare.
Documentul mai prezintă și o serie de priorități pentru ministerele care compun guvernul Luca Niculescu:
Muncă și venituri. Guvernul își propune să creeze locuri de muncă decente, să dezvolte formarea profesională în meseriile cerute pe piață și să asigure venituri sigure și servicii sociale centrate pe beneficiar.
Sănătate. Guvernul urmărește să mute treptat accentul de la spitale către prevenție, medicina de familie și serviciile ambulatorii, astfel încât pacienții să poată fi diagnosticați și tratați la timp, la standarde europene, indiferent de locul în care locuiesc.
Educație. Guvernul își propune să asigure șanse egale în educație, astfel încât oportunitățile unui copil să nu depindă de veniturile părinților, de mediul în care trăiește, de etnie sau de limba vorbită. Totodată, Executivul vrea să corecteze gradual, în limitele bugetare, efectele Legii nr. 141/2025 cu cel mai mare impact negativ asupra elevilor și profesorilor și să pregătească trei reforme de durată, care vizează finanțarea educației, cercetarea și curriculumul.
Energie. Guvernul își propune să dezvolte simultan producția de energie, capacitățile de stocare, rețelele și consumul flexibil. Planul prevede adăugarea a peste 5.000 MW până la finalul lui 2027 și producția a circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual din Marea Neagră, cu obiectivul ca România să depindă mai puțin de importurile scumpe de electricitate până la finalul lui 2028.
Infrastructură. Guvernul vrea să finalizeze șantierele deja începute și să acorde prioritate transportului feroviar, prin combinarea fondurilor europene cu instrumentul SAFE, parteneriatele public-private și bugetul național, cu respectarea stabilității fiscale.
Agricultură. Guvernul își propune să sprijine fermierii prin acces la apă, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, asigurarea unui acces stabil la piață și acordarea unui sprijin corect și la timp.
Mediu. Guvernul urmărește să dezvolte o administrație de mediu profesionistă și digitalizată, să asigure finanțare pentru proiectele mature și să consolideze reziliența în fața secetei și inundațiilor. De asemenea, Executivul își propune să aplice principiul „poluatorul plătește”.
Statul. Guvernul își propune să dimensioneze aparatul de stat în funcție de atribuții și să dezvolte o administrație digitală în care identitatea, datele, plățile și serviciile publice să funcționeze integrat. Totodată, Executivul vizează încurajarea cooperării voluntare între comunități și evaluarea investițiilor publice în funcție de rezultatele obținute pentru cetățeni.
Fonduri europene. Guvernul urmărește să încaseze ultimele plăți din PNRR, să accelereze implementarea politicii de coeziune 2021–2027 și a Fondului pentru Tranziție Justă, să pregătească Fondul Social pentru Climă și să negocieze bugetul european pentru perioada 2028–2034. Obiectivul Executivului este să treacă de la administrarea fondurilor la gestionarea investițiilor.
Justiție. Guvernul își propune să asigure independența și eficiența instanțelor și parchetelor, să reducă durata procedurilor și să dezvolte o justiție digitală. Totodată, Executivul vizează combaterea prioritară a corupției și a criminalității grave, cu respectarea drepturilor fundamentale.
Securitate. Guvernul consideră că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, amenințările hibride și riscurile din zona Mării Negre impun consolidarea apărării naționale. În acest sens, Executivul își propune să crească gradual cheltuielile de apărare spre 5% din PIB, în cadrul NATO și al Uniunii Europene și prin Parteneriatul Strategic cu SUA, și să coreleze înzestrarea cu dezvoltarea industriei naționale. Totodată, Guvernul urmărește să plaseze siguranța cetățenilor în centrul activității Ministerului Afacerilor Interne și să îndeplinească toate obiectivele stabilite prin instrumentul SAFE.
Politică externă. Guvernul vrea să promoveze o politică externă bazată pe consens național, predictibilă și coerentă, susținută de apartenența la Uniunea Europeană și NATO, de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii și de celelalte parteneriate strategice. Executivul urmărește, de asemenea, să completeze aceste direcții prin aderarea la OCDE și să evalueze rezultatele politicii externe în funcție de beneficiile concrete pentru România, precum securitatea, investițiile, accesul la piețe, proiectele și influența internațională.
Comunități. Guvernul își propune să promoveze, în spiritul Rezoluției de la Alba Iulia, unitatea statului și respectul pentru diversitatea etnică, lingvistică și religioasă. Executivul consideră diaspora parte a națiunii române și menține Republica Moldova ca prioritate strategică distinctă. Totodată, Guvernul urmărește să asigure accesul tuturor cetățenilor la cultură și sport, indiferent de locul în care trăiesc, de venituri sau de existența unei dizabilități.
Guvernul Luca Niculescu promite că va termina legea salarizării în 2027
În programul de guvernare, Luca Niculescu și PSD propun finalizarea legii salarizării în sectorul bugetar, creșterea salariului minim, dar și măsuri pentru persoanele vulnerabile.
Luca Niculescu promite elaborarea proiectului noii legi a salarizării în sectorul public în decursul anului 2027. De acest proiect ar urma să se ocupe Florin Manole, propus pentru Ministerul Muncii și care a avut această sarcină și în guvernul Bolojan.
Potrivit programului de guvernare 2026–2028, cheltuielile cu salariile din sectorul public vor fi ținute sub control, în cadrul procesului de reducere a deficitului bugetar. Guvernul își propune ca ponderea cheltuielilor de personal în PIB să scadă de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2031.
În ceea ce privește salariile bugetarilor, programul prevede elaborarea, în 2027, a unui proiect pentru o nouă lege a salarizării unitare, împreună cu sindicatele și instituțiile publice. Reforma ar urma să corecteze inechitățile salariale, să clarifice grilele de salarizare și sporurile și să protejeze drepturile salariale prevăzute de lege.
În ceea ce priveşte salariul minim, programul de guvernare prevede aplicarea unui mecanism de actualizare într-un ciclu de 12 luni.
Indexarea după doi ani a pensiilor, pe agenda viitorului guvern
„Începând cu 2027, asigurăm indexarea pensiilor, pentru protejarea puterii de cumpărare și respectarea contribuției celor care au muncit. Urmărim ca veniturile pensionarilor să țină pasul cu evoluția costului vieții. Fundamentăm costurile și asigurăm resursele, cu respectarea sustenabilității sistemului public de pensii și fără să periclităm traiectoria de reducere a deficitului și a datoriei publice”, se arată în document.
Trebuie precizat că în în ultimii doi ani guvernele Ciolacu și apoi Bolojan au blocat indexarea pensiilor cu rata inflației, așa cum stabilește noua lege a salarizării, în încercarea de a ține sub control cheltuielile statului.
Reorganizarea Poliției și Jandarmeriei, pe agenda guvernului care ajunge la votul Parlamentului
Reorganizarea Poliției și Jandarmeriei, combaterea traficului de droguri și a violenței stradale, precum și modernizarea sistemului de urgență se numără printre măsurile propuse în programul de guvernare al executivului Luca Niculescu.
Delimitarea prin lege a atribuțiilor poliției locale față de Poliția Română, reducerea violenței stradale, actualizarea cadrului legal pentru procesarea automată a abaterilor rutiere și crearea unei structuri centrale de comunicare strategică împotriva ingerințelor informaționale externe se numără printre măsurile incluse în programul de guvernare propus de Guvernul Luca Niculescu, la capitolul „Afaceri Interne”.
Documentul prevede adoptarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Internă 2027-2031, care va stabili cadrul comun pentru organizare, resurse și investiții, precum și indicatori publici de performanță ce vor fi raportați anual.
„Reorganizăm structurile teritoriale ale Poliţiei, Jandarmeriei şi Poliţiei de Frontieră pe baza unei analize de risc actualizate anual, fără a slăbi prezenţa în mediul rural şi în localităţile mici. Restructurăm aparatul central pe baza unui audit funcţional, cu centre de servicii comune şi resurse realocate structurilor operative. Dezvoltăm statutul ţării de furnizor regional de securitate, inclusiv capacitatea de a contribui la un spaţiu Schengen mai sigur. Intensificăm cooperarea poliţienească cu partenerii strategici şi agenţiile specializate de aplicare a legii", se notează în programul de guvernare.
