Scenariile propuse de Banca Mondială pentru eliminarea pensiilor speciale. Budăi: „Trebuie discutată în Guvern”

Recent, un avertisment privind reforma pensiilor speciale a venit și din partea Comisiei Europene, care i-a cerut României să își respecte angajamentele, astfel încât să primească miliardele de euro din fonduri europene. Țara noastră și-a asumat prin PNRR să reformeze sistemul de pensii.

Raportul Băncii Mondiale face referire la proiectul de lege privind modificarea pensiilor speciale, aprobat de Guvern și trimis în Parlament.

În raportul transmis și făcut public de Ministerul Muncii, reprezentanții europeni susțin că țara noastră trebuie să micșoreze cheltuielile cu pensiile speciale și să elimine posibilitatea de a abuza de sistemul de pensii de serviciu.

Practic, magistrații nu ar trebui să primească pensii mai mari decât salariul obținut în anii de activitate, iar pensiile actuale ar trebui recalculate.

Citește și

Peste 355.000 de pensionari vor primi bani înapoi de la stat. În ce condiții se va întâmpla acest lucru

Lovitură pentru Serghei Șoigu. În Rusia e scandal uriaș, a fost arestată o a treia persoană anchetată în dosarul viceministrului rus al Apărării

În acest moment, judecătorii și procurorii primesc o pensie de serviciu egală cu 80% din ultimul venit brut și așa ajunge să fie mai mare decât salariul net.

Marius Budăi, ministrul Muncii: „Trebuie să continuăm această reformă, astfel încât să se rezolve aceste inechități dintre sistemul public și sistemul pensiilor de serviciu, este o chestiune care trebuie discutată în Guvern, pentru că Ministerul Muncii nu este specialist nici în Apărare și ordine publică, nici în reforma justițiilor”.

Sunt peste 300.000 de pensionari, în cea mai mare parte militari şi magistraţi, care beneficiază de un alt mod de calcul a veniturilor. În cazul militarilor, specialiștii europeni spun că autoritățile române trebuie să găsească formule de calcul, astfel încât cheltuielile pentru această categorie să aibă un impact mai mic din PIB.

În acest moment, cheltuielile cu pensiile militare reprezintă aproape 1% din PIB. În 2019, pensia medie a unui fost angajat al armatei era de trei ori mai mare decât pensia medie a unui pensionar obișnuit. În 2022, raportul s-a redus la 2,4 ori.

Christian Năsulea, profesor de economie mondială: „Este enorm, sunt niște cheltuieli foarte mari care, pentru pensiile militarilor, vă dați seama din 2% din PIB cât ne-am asumat că vom plăti pentru Apărare Națională, să folosim 0,80% pentru a plăti pensiile militarilor, dacă ar fi lucrurile să se întâmple așa cum e normal, Ministerul să își asume datoriile, la asta am ajunge. Asta e amploarea problemei pentru această categorie de pensii”.

În decembrie, ministrul Muncii a înaintat Guvernului un proiect privind reforma pensiilor de serviciu. Potrivit proiectului, acestea nu ar trebui să fie mai mari decât salariul în plată, iar cele în plată ar trebui recalculate, astfel încât să respecte o contribuție de 45% pe ultimele 12 luni de activitate sau 65% din venitul mediu din toată cariera. Pentru moment, textul este blocat la Senat.

Reforma pensiilor speciale este un obiectiv asumat de România în fața Comisiei Europene. A treia cerere de plată prin PNRR, în valoare de trei miliarde de euro, depinde de felul în care autoritățile vor rezolva problema pensiilor speciale.

Scenariile propuse de Banca Mondială pentru eliminarea pensiilor de serviciu

Banca Mondială a propus patru scenarii în ceea ce priveşte pensiile de serviciu din sectorul civil, şi anume eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea, îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu, un nou plafon de referinţă pentru cei nou intraţi în sistem, sau opţiunea reformării pensiilor speciale pentru toţi, scrie Agerpres.

Potrivit Raportului de analiză, evaluare a impactului şi recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondială - sinteză, dat duminică publicităţii de Ministerul Muncii, aceste scenarii nu se referă la indemnizaţiile parlamentarilor şi primarilor.

„Spre deosebire de participanţii la planul de pensii militare, lucrătorii care beneficiază de pensii de serviciu public participă la sistemul general de pensii şi pot primi un supliment de la bugetul de stat”, se arată în document.

Un prim scenariu este eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată. Aceeaşi regulă ar putea fi aplicată şi celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată.

„Este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanţă, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curţii Constituţionale. Nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes. În plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare”, se menţionează în raport.

Scenariul al doilea ia în calcul îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu. Această opţiune se referă la stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câştigate.

„Prin această abordare, s-ar menţine beneficiile pentru actualii pensionari şi pentru lucrătorii activi care întrunesc condiţiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condiţiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu”, se arată în document.

Scenariul al treilea presupune un nou plafon de referinţă pentru cei nou intraţi în sistem. Din această perspectivă, toţi lucrătorii nou intraţi după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici faţă de cele aflate în plată.

„Această abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflaţi în situaţii similare. Doi lucrători în poziţii identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie semnificativ diferite în funcţie doar de data la care au fost angajaţi”, atrage atenţia BM.

Al patrulea scenariu este opţiunea reformării pensiilor speciale pentru toţi.

„Varianta promovată de Guvern prin L4/2023: considerându-se că eliminarea completă sau îngheţarea pensiilor speciale nu este de dorit şi/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intraţi nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenţie deosebită eforturilor anterioare de reformă şi acţiunilor judecătoreşti, astfel încât greşelile din trecut să nu se repete”, precizează Ministerul Muncii.

Instituţia subliniază că principalul obiectiv al proiectului de lege este eficientizarea (în sensul scăderii cheltuielilor bugetare) şi eliminarea posibilităţilor de a abuza de sistemul de pensii de serviciu. Prevederile proiectului de lege aliniază vechimea minimă în profesiile acoperite de pensiile de serviciu la cea a sistemului general, uniformizează perioada de referinţă a câştigurilor pentru toate pensiile de serviciu, reduce rata de înlocuire garantată a pensiilor de serviciu şi elimină majorarea ratei de înlocuire a vechimii suplimentare şi, cel mai important, elimină cele mai evidente oportunităţi de a abuza de sistem (cum ar fi vechimea asimilată în afara profesiei pentru magistraţi şi capacitatea de a obţine pensie peste 100% din salariul net la momentul pensionării sau posibilitatea de a se pensiona cu pensie specială redusă cu o vechime de numai 4 ani în alte profesii care presupun pensii de serviciu public).

Toate aceste măsuri vor reduce numărul beneficiarilor eligibili pentru pensii de serviciu şi ar creşte ponderea pensiilor acestora ca urmare a contribuţiile plătite, ceea ce întăreşte alinierea prestaţiilor la principiul contributiv.

„În concluzie, prevederile L4/2023 răspund la angajamentele asumate prin PNRR, conform raportului Băncii Mondiale, după cum urmează: Angajamente PNRR (jalon 215) Modul cum L4/2023 răspunde acestor angajamente: Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale şi le va alinia la principiul contributivităţii; Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raţionalizate; Pensiile speciale se calculează pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului legat de veniturile obţinute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii; Protecţia deciziilor Curţii Constituţionale se va referi numai la pensiile magistraţilor, nu şi la alte categorii, şi se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curţii; Nicio pensie specială nu poate depăşi venitul obţinut în cursul perioadei de cotizare; Alinierea vechimii minime in specialitate pentru pensiile de serviciu la standardele aferente sistemului public de pensii; Uniformizarea perioadei de referinţă”, spune Ministerul Muncii.

Documentul BM prevede şi o serie de recomandări: alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu. Un astfel de sistem ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obţinute cu serviciul militar şi ar permite o tranziţie mai uşoară în şi în afara armatei, deschizând calea unei convergenţe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general; introducerea impozitării progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finanţate de la buget, un mecanism eficient de reducere a inegalităţilor rezultate fiind impozitarea specială a cotei din beneficiul finanţat de la bugetul de stat.

„Acesta poate fi etalonat în funcţie de cuantumul suplimentului din buget sau poate fi declanşat atunci când ponderea suplimentului depăşeşte anumiţi parametri (de exemplu, atunci când suplimentarea depăşeşte cota finanţată din contribuţii şi astfel beneficiul este definit mai mult în funcţie de completare decât de contribuţii). Beneficiile magistraţilor, de exemplu, a căror formulă este protejată de sentinţa Curţii Constituţionale a României, primesc marea majoritate (peste 90%) din beneficiul lor de la buget, şi nu din contribuţii. Cazuri de completări mult mai mari decât contribuţiile sunt posibile şi pentru alte pensii de serviciu. Chiar şi în rândul beneficiarilor de pensii speciale există o inegalitate semnificativă între segmentul de 10% superior al beneficiarilor care primesc pensii de până la 3,5 ori mai mari faţă de cei 10% din segmentul inferior al beneficiarilor. Această recomandare necesită consultări suplimentare cu Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a României”, spun experţii băncii.

Modificarea regulilor de indexare pentru prestaţiile magistraţilor este o altă recomandare.

„În timp ce toate pensiile de serviciu sunt mai mari la pensionare în comparaţie cu prestaţia generală a sistemului de pensii datorită garanţiei mai mari a ratei de înlocuire şi a unei abordări mai generoase de calcul a beneficiilor, aceste inegalităţi se reduc în timp datorită ratei de indexare mai scăzute aplicate pensiilor de serviciu, cu excepţia magistraţilor. Pentru magistraţi, situaţia este inversă. Nu numai că beneficiul este mult mai mare decât în sistemul general, dar indexarea pe salarii este şi mai generoasă, crescând inegalitatea în timp. O analiză juridică ulterioară este necesară pentru opţiunile de aliniere a ratei de indexare cu cea utilizată pentru alte pensii de serviciu în limitele deciziei Curţii Constituţionale care protejează beneficiul magistraţilor. Cu toate acestea, o astfel de schimbare ar contribui la reducerea celor mai izbitoare inegalităţi din sistemul de pensii”, conform raportului.

Altă recomandare face referire la închiderea planului de pensii aferent personalului aviaţiei civile. Planul de pensii pentru personalul aviaţiei civile oferă o pondere mai mare a beneficiului în comparaţie cu alte pensii de serviciu (cu excepţia magistraţilor). Spre deosebire de alţi beneficiari de pensii de serviciu, participanţii la aviaţia civilă nu sunt angajaţi în sectorul public şi mulţi dintre ei lucrează în sectorul privat. Rata de pensionare redusă semnificativ (pe care proiectul de lege întocmit de Guvern o unifică în categoria la 52) nu este legată de pierderea capacităţii de muncă, deşi pentru unii participanţi la plan ar necesita schimbarea rolului în carieră sau schimbarea carierei în întregime. Ar trebui luată în considerare fezabilitatea închiderii planurilor de pensii pentru noii intraţi sau a limitării acestora în alt mod.

„În sfârşit, Guvernul ar trebui să ia în considerare revizuirea legislaţiei şi adoptarea protocoalelor de schimb de date care să permită o eficienţă sporită în gestionarea diferitelor planuri de pensii. În timp ce echipa Băncii Mondiale a întâmpinat provocări în obţinerea datelor necesare din cauza limitărilor legale impuse de reglementări, cum ar fi cele legate de securitate, chiar şi pentru funcţiile guvernamentale legate de proiectarea şi gestionarea cheltuielilor, precum şi de raportarea privind pensiile speciale, datele necesare par să nu fie disponibile. Aceste limitări ar putea fi depăşite prin stabilirea de protocoale securizate de schimb de date şi revizuirea practicilor de anonimizare şi agregare în limitele legii”, mai afirmă documentul BM.

Articol recomandat de sport.ro

VIDEO Moment șocant în baschet! I-a dat un pumn unui fan chiar în timpul meciului cu Lakers