Economia Romaniei, cea mai mare crestere din UE si record postcriza. Care a fost "motorul" si cum arata prognozele pe viitor
Economia Romaniei a crescut peste asteptari si a depasit toate estimarile analistilor. Consumul pare sa fi dat cel mai puternic impuls. Alaturi de Cipru, am avut cea mai mare crestere economica din UE in T1 din 2015, de 1,6%, fata de trimestrul anterior.
Produsul Intern Brut al tarii noastre, in trimestrul I din acest an, comparativ cu perioada similara din 2014, a inregistrat o crestere cu 4,3% pe seria bruta si cu 4,2% pe seria ajustata sezonier, potrivit datelor INS.
Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimarii PIB pentru T1 din 2015 in seria trimestriala, seria ajustata sezonier a fost recalculata, indicii de volum fiind revizuiti fata de a doua varianta provizorie a PIB pentruT4 din 2014, publicata in 7 aprilie 2015.
Astfel, rezultatele trimestrului I 2014, comparativ cu trimestrul IV 2013, au fost revizuite in scadere de la 0,3% la 0,1%, cele pentru T II 2014, comparativ cu T I 2014, au ramas nemodificate. Pentru T III 2014, comparativ cu T II 2014, au fost revizuite in crestere de la 2,1% la 2,2%, iar cele aleTIV 2014, comparativ cu trimestrul III 2014, au fost revizuite de la 0,7% la 1%, transmite Agerpres.
Seriile ajustate sezonier se recalculeaza trimestrial, ca urmare a modificarii modelelor adoptate, a numarului de regresori folositi, a modificarii seriilor brute si a numarului de observatii disponibile.
Datele provizorii privind PIB pentru trimestrul I 2015 vor fi publicate in data de 4 iunie 2015, iar cele comparative cu celelalte State Membre ale UE se pot obtine de pe Eurostat in 13 mai 2015.
Record postcriza. Cine a dat impuls economiei romanesti
Analisti citati de ZF sustin ca cea mai mare contributie la cresterea economica din primul trimestru a avut-o consumul, iar investitiile private au inregistrat si ele o revenire, in timp ce exporturile nete au avut o contributie usor negativa.
Romania a obtinut in T1 o crestere economica de 4,3%, record postcriza, dar si cea mai mare din Uniunea Europeana. Evolutia pozitiva consolidata a industriei si revenirea puternica a sectorului de constructii au contribuit serios, a declarat la randul sau Cristian Socol, consilierul premierului pe probleme macroeconomice. Pe partea utilizarii PIB (metoda cheltuielilor), consumul privat si dinamica pozitiva a exporturilor au condus la o rata de crestere economica mult peste potential.
Productia industriala, ca serie bruta, a crescut cu 3,3% in primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeasi perioada din 2014, iar ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate avansul a fost de 3,2%, pe fondul cresterii industriei prelucratoare.
Industria prelucratoare a urcat, in primele trei luni, cu 4,3% ca serie bruta si cu 4,6% in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate.
In martie a acestui an, productia industriala a crescut, ca serie bruta, cu 7,7% fata de luna precedenta, iar ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate avansul a fost de 0,3%. Industria extractiva si industria prelucratoare au crescut cu 14,7% si 8,6%. Ca serie ajustata, in industria extractiva si industria prelucratoare avansul a fost de 3,2% respectiv 0,6% in timp ce productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat au scazut cu 2,5%.
"Cresterea economica peste asteptari vine pe fondul celui mai bun tablou macroeconomic postdecembrist, cu inflatie la minim record, deficit bugetar si de cont curent si datorie publica sub pragul de sustenabilitate si o rata a somajului redusa. Vom continua stimularea sectorului privat si consolidarea clasei mijlocii prin masuri de relaxare fiscala graduala, sustenabila, incurajarea dezvoltarii industriilor de valoare adaugata prin scheme de ajutor de stat tintite catre clusterele competitive si implementarea accelerata a unor masuri noi de creare de locuri de munca", a precizat Socol.
El considera ca este prioritara diseminarea echilibrata a beneficiilor cresterii economice prin cresterea puterii de cumparare mai ales in randul categoriilor vulnerabile.
"Daca in prezent cresterea puterii de cumparare a castigului salarial mediu este de 6,4% (comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut), iar la pensii de 5%, ca urmare a masurilor promovate pana la sfarsitul anului (cresterea salariului minim si reducerea TVA la 9%), estimam ca puterea de cumparare a populatiei cu venituri mici si medii sa creasca cu procente de peste 10%. Pilonii strategici presupun pe termen mediu o crestere economica inteligenta (orientata catre sectoare cu valoare adaugata medie/ridicata), o crestere economica echilibrata spatial si o crestere economica sustenabila, inclusiva, cu reconstruirea unei plase puternice de siguranta sociala, refacuta dupa masurile dure de austeritate", spune consilierul economic al premierului.
Urgentele majore pe termen scurt si mediu in domeniul economic inseamna accelerarea reformelor structurale, cu precadere imbunatatirea guvernantei corporative la companiile de stat, implementarea efectiva a prioritizarii investitiilor publice in procesul bugetar, rationalizarea cheltuielilor publice, imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare si reducerea evaziunii fiscale, transparentizarea costurilor in domeniul sanatatii dar si accelerarea absorbtiei banilor europeni.
La randul sau, premierul Ponta spune ca aceasta crestere economica de 4,2% pe trimestrul I al lui 2015, comparativ cu trimestrul I al anului trecut, este un rezultat peste asteptari si Romania merge in directia buna.
"Nu am toate datele, dar sunt sigur ca o parte importanta a acestei cresteri, pentru ca am vazut datele precedente, se datoreaza dezvoltarii sectorului IT, tehnologiilor IT si altor domenii economice care au crescut in baza noilor tehnologii", a declarat Ponta.
Romania, pe locul 1 in UE la crestere economica
Romania si Cipru au avut cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana in T1 din 2015, de 1,6%, comparativ cu precedentele trei luni, anunta Eurostat, citat de Agerpres.
Le urmeaza Spania si Bulgaria (ambele cu 0,9%), Slovacia (0,8%), Franta si Ungaria (ambele cu 0,6%), Olanda, Portugalia si Letonia (toate cu 0,4%), Belgia, Germania, Italia si Marea Britanie (toate cu 0,3%) si Austria (0,1%).
Scaderi s-au inregistrat in Lituania (minus 0,6%), Estonia (minus 0,3%), Grecia (minus 0,2%) si Finlanda (minus 0,1%). Cehia, Danemarca, Irlanda, Croatia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovenia si Suedia nu au raportat datele trimestriale privind avansul PIB-ului in primul trimestru din 2015 si nici datele anuale.
Produsul Intern Brut a crescut in primul trimestru din 2015 cu 0,4% in zona euro si in Uniunea Europeana, dupa ce in ultimele trei luni din 2014 s-a inregistrat un avans de 0,3% in zona euro si de 0,4% in UE. In ritm anual, cresterea zonei euro s-a majorat in perioada ianuarie-martie 2015 la 1% in timp ce PIB-ul UE a inregistrat un avans de 1,4%, dupa o expansiune de 0,9% in zona euro si de 1,3% in UE, in trimestrul patru din 2014.
Cele mai importante cresteri s-au inregistrat in Romania (4,2%), Ungaria (3,1%) si Slovacia (2,9%), Spania (2,6%), Olanda si Marea Britanie (ambele cu 2,4%), iar scaderi au fost raportate doar in Finlanda (minus 0,1%).
Care sunt efectele cresterii si ce diagnostic dau specialistii romani si Europa pentru economia Romaniei pe termen lung
Joi, BERD a imbunatatit prognoza de crestere economica a Romaniei, la 3%, pentru 2015. “Exista loc de optimism, dar recesiunea din Rusia este o sursa de ingrijorare”.
"Recentele si asteptatele reduceri de dobanda, posibile gratie scaderii inflatiei datorita reducerii preturilor la energie si alimente, vor continua sa stimuleze cererea interna in 2015 si 2016. Cheltuielile guvernamentale sunt asteptate sa creasca pentru a absorbi mai multe fonduri de la UE. O crestere mai puternica in zona euro ar putea stimula exporturile Romaniei in perioada urmatoare, ceea ce va mentine cresterea economica la 3% in 2015 si la 3,2% in 2016, unul din cele mai ridicate ritmuri de crestere din Europa emergenta", se arata in cele mai recente estimari ale BERD.
La inceputul lunii mai, Comisia Europeana si-a imbunatatit usor estimarile privind cresterea economica a Romaniei in 2015 pana la 2,8%, fata de avansul de 2,7% pe care il preconiza in luna februarie.
Potrivit Programului de Convergenta 2015 - 2018, economia Romaniei va creste cu 3,2% in 2015, ca urmare a contributiei pozitive a cererii interne, iar in 2018 va ajunge la un ritm de crestere de 4%.
In mediul de afaceri, oamenii sunt optimisti ca urmare a imbunatatirii indicatorilor de incredere. Cresterea economica a fost resimtita.
"In primul trimestru am simtit optimism in toata piata si ma refer aici la companiile cu care lucrez. Multe companii si-au bugetat cresteri de doua cifre pentru anul acesta, iar de-a lungul timpului i-am intrebat daca optimismul lor a fost exagerat sau real si chiar au avut cresteri. Deci cred ca s-a simtit aceasta crestere economica in piata", a declarat Adrian Mihai, unul dintre actionarii Fan Courier, cea mai mare companie de curierat din Romania, potrivit ZF.
Economistii romani cred ca atitudinea pozitiva a consumatorului ar urma sa se propage si catre mediul de afaceri, avand sanse sa stimuleze sectorul investitilor, aflat in stare critica in ultimii ani. Altii spun ca aceste rezultate de crestere economica peste asteptari nu vor produce efecte imediate, dar peste ceva timp se vor vedea si in salarii.
