CSM cere urgentarea infiintarii Agentiei pentru recuperarea prejudiciilor. Cati bani are de recuperat statul
CSM a hotarat transmiterea unei solicitari publice catre Parlamentul Romaniei cu privire la necesitatea urgentarii procedurii pentru adoptarea legii privind Agentia pentru recuperarea prejudiciilor constatate prin hotarari judecatoresti.
Solicitarea vine in urma adoptarii, cu observatii, a unui raport al Inspectiei Judiciare privind respectarea dispozitiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum si din perspectiva practicii judiciare a instantelor judecatoresti sub aspectul masurilor dispuse pentru recuperarea prejudiciilor, in dosarele penale avand ca obiect infractiuni de spalare de bani, evaziune fiscala, contrabanda si infractiuni impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al CSM transmis AGERPRES.
"Verificarile au vizat identificarea cauzelor avand ca obiect categoriile de infractiuni mentionate, analiza modalitatii de derulare a procedurilor, prin raportare la durata afectata solutionarii cauzelor si la motivele obiective si subiective care au determinat prelungirea in timp a procedurilor, masurile luate pentru asigurarea recuperarii prejudiciilor, respectiv prezentarea datelor referitoare la valoarea prejudiciilor in respectivele cauze penale. Scopul verificarilor a fost acela de a identifica, pe de o parte, metodele si practicile pozitive, dar si vulnerabilitatile si factorii de risc, in limitele competentelor instantelor judecatoresti, pentru a oferi suport si informatie unei viziuni ce urmareste aplicarea corecta a legii si respectarea valorilor constitutionale", se precizeaza in comunicat.
Pentru inlaturarea deficientelor si reducerea riscurilor in cazul vulnerabilitatilor constatate, Sectia pentru judecatori a CSM a dispus luarea masurilor administrative care se impun de catre presedintii de instante, precum si la intensificarea activitatii de invatamant profesional tematic in materia executarii civile si penale, atat la nivel descentralizat, cat si prin Institutul National al Magistraturii.
Peste 2.000 de dosare de criminalitate economico-financiara, cu un prejudiciu total care se ridica la cateva miliarde de lei, se afla pe rolul instantelor din Romania, potrivit raportului IJ.
Controlul privind respectarea dispozitiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum si din perspectiva practicii judiciare a instantelor judecatoresti sub aspectul masurilor dispuse pentru recuperarea prejudiciilor in dosarele penale avand ca obiect anumite categorii de infractiuni, a fost demarat in august 2014, fiind realizat distinct pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie si pentru curtile de apel. Conform raportului, au facut obiectul verificarilor dosarele de spalare de bani, evaziune fiscala si contrabanda, precum si cele privind infractiunile impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Verificarile efectuate la nivelul iCCJ au aratat ca pe rolul instantei supreme se afla un numar total de 61 de dosare avand ca obiect infractiuni din categoria celor care au facut obiectul controlului, aflate in diferite faze procesuale.
"Defalcat pe faze procesuale, s-a comunicat existenta a sase dosare de fond, 18 cauze in apel, 35 de dosare de recurs si doua cauze in recurs in casatie, perioada de referinta fiind 01.01.2013 - 01.04.2015. Sub aspectul prejudiciilor inregistrate in respectivele cauzele, acestea se situeaza intre limita minima de aproximativ 7.000 de lei si limita maxima de peste 300.000.000 de euro", se precizeaza in raportul IJ.
In cele sase dosare de fond, prejudiciul total stabilit in faza de urmarire penala este de 13.721.948 de lei si de 303.888.615 euro. In cazul dosarelor de recurs si recurs in casatie, valoarea totala a despagubirilor civile, stabilite in mod definitiv, este de 100.500 de euro si 52.927.756 de lei.
"In ceea ce priveste aspectele legate de stadiul punerii in executare a dispozitiilor din hotararile penale cu referire la despagubiri, confiscare si masuri asiguratorii, este de retinut faptul ca aceste obligatii nu incumba inaltei Curti de Casatie si Justitie, intrucat nu este instanta de executare", se arata in raport.
Verificarile au mai evidentiat faptul ca instanta suprema a solutionat cauzele care constituie obiectul controlului cu respectarea normelor procedurale si in termene rezonabile, prin raportare la volumul de activitate al Sectiei penale. Astfel, sub aspectul duratei procedurilor judiciare, cauzele aflate pe fond au durate cuprinse intre doua si 10 luni, dosarele de apel sunt inregistrate de cel mult cateva luni, fiind solutionate cu operativitate, iar solutionarea dosarelor in recurs si in recurs in casatie s-a realizat in cel mult un an.
Potrivit raportului, durata de timp afectata procedurilor in cauzele de competenta iCCJ "se caracterizeaza prin celeritate, promptitudine si eficienta, dispunandu-se masurile necesare unei bune si reale administrari a actului de justitie".
In ceea ce priveste curtile de apel si instantele arondate, la nivelul lunii aprilie a acestui an se aflau pe rol 2.152 de dosare avand ca obiect infractiunile de spalare de bani, evaziune fiscala si contrabanda, precum si cele privind infractiunile impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Dintre acestea, 1.410 dosare au o vechime in sistemul judiciar mai mica de un an, 673 cauze intre un an si trei ani, 60 intre trei si cinci ani, iar opt dosare sunt mai vechi de 10 ani.
Faptul ca 65% din numarul total de dosare se incadreaza intr-o durata a procedurilor judiciare mai mica de un an este apreciat ca o dovada a unei bune administrari a actului de justitie, avand in vedere ca este vorba despre cauze complexe, atat din punct de vedere al numarului de fapte ori de persoane trimise in judecata, cat si din punct de vedere al probatoriului complex ce trebuie administrat.
"De aceea, un numar de 673 de dosare care au o durata a procedurii judiciare cuprinsa intre un an si trei ani este apreciat ca fiind rezonabil si respectand, in ansamblu, criteriul de celeritate al solutionarii, dosarele cu aceasta durata a procedurii judiciare reprezentand 31% din numarul total al cauzelor aflate pe rol", se arata in raport.
In cazul dosarelor cu o vechime mai mare de trei ani, s-a apreciat, in urma verificarilor, ca intarzierile se datoreaza in principal unor cauze obiective.
Printre motivele obiective care au dus la amanarea judecarii cauzelor, IJ a identificat complexitatea dosarelor, parcurgerea mai multor stadii procesuale ca urmare a casarii hotararilor cu trimitere spre rejudecare la prima instanta ori la instanta de apel, solutionarea unor cereri de stramutare, prelungirea duratei procedurilor ca urmare a comportamentului partilor sau declinarile succesive de competenta.
Au fost insa identificate si o serie de cauze subiective, precum depasirea termenului de 15 zile prevazut de lege pentru amanarea pronuntarii, redactarea cu intarziere a hotararilor, amanarea repetata a pronuntarii sau lipsa de fermitate a instantelor in raport cu partile care lipsesc nejustificat de la termenele de judecata.
Din verificari a mai reiesit ca, intre 1 ianuarie 2013 si 1 aprilie 2015, au fost solutionate 2.813 dosare ce aveau ca obiect infractiuni economico-financiare care au facut obiectul controlului.
In ceea ce priveste prejudiciile stabilite de instantele de judecata prin hotarari definitive pronuntate in intervalul 1 ianuarie 2013 - 1 aprilie 2015, acestea se ridica la peste 1,3 miliarde de lei, 80.379.207 de euro si 149.265.191 de dolari, la care se adauga sume mai mici in alte valute.
Raportul intocmit de IJ a analizat si masurile dispuse de instantele de judecata pentru asigurarea recuperarii prejudiciilor din dosarele aflate pe rol.
"S-a constatat incidenta redusa a situatiilor in care in timpul judecatii s-a pus in dezbatere si s-a dispus luarea unor masuri asiguratorii, in majoritatea situatiilor prin hotararea de condamnare fiind mentinute masurile asiguratorii dispuse de parchet in cursul urmaririi penale. in cazuri izolate, au fost luate masuri de indisponibilizare a bunurilor de catre institutiile financiare locale, urmare a dispozitiilor instantelor de judecata. in situatia in care s-a constatat absenta unor masuri asiguratorii in cursul urmaririi penale, dar si neadoptarea unor astfel de masuri in cursul judecatii, din relatiile comunicate de instante se retine ca, de regula, motivul invocat a fost acela al inexistentei unor bunuri in proprietatea inculpatilor, fapt constatat in cursul urmaririi", se mentioneaza in documentul citat.
Referitor la practicile neunitare in materia analizata, verificarile efectuate au aratat existenta mai multor situatii de interpretare diferita a textelor de lege referitoare la masurile asiguratorii si recuperarea prejudiciilor.
Pornind de la constatarile efectuate si concluziile rezultate in urma verificarilor, IJ propune inaintarea actului de control Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune asupra raportului, precum si comunicarea raportului curtilor de apel si iCCJ, pentru a dispune asupra propunerilor si masurilor ce se impun pentru inlaturarea deficientelor si reducerea riscurilor in cazul vulnerabilitatilor constatate.
Se propune, totodata, dezbaterea in cadrul sedintelor de pregatire profesionala si intalnirilor lunare ale judecatorilor a situatiilor care au generat interpretarea si aplicarea neunitara a legii, in vederea stabilirii unor proceduri de lucru unitare in materia masurilor asiguratorii.
O alta propunere se refera la transmiterea raportului catre Institutul National al Magistraturii, "pentru a se aprecia cu privire la oportunitatea includerii in tematica referitoare la practicile neunitare ale instantelor judecatoresti a aspectelor rezultate din verificarile efectuate".
