"În faza de investiţii, contribuabilul înregistrează TVA deductibilă mare tocmai pentru că investeşte, situaţie pe care Ordinul o califică drept risc prin criteriile nr. 6 (creşterea semnificativă a sumei solicitate) şi nr. 11 (înfiinţarea cu mai puţin de 6 luni înaintea depunerii decontului). Amânarea rambursării împiedică aceşti contribuabili să finalizeze investiţiile sau să înceapă următoarea etapă. Pentru proiectele cu fonduri europene, în care TVA nu este eligibilă şi trebuie prefinanţată, întârzierea poate compromite graficul de implementare şi poate atrage corecţii financiare", se arată într-un comunicat al CCF.

Potrivit organizaţiei, noul Ordin ANAF nr. 1.425 din 16 octombrie 2026, care modifică mecanismul de analiză a riscului utilizat la soluţionarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, nu rezolvă problemele semnalate anterior de consultanţii fiscali.

"Înţelegem din Referatul de aprobare al acestui ordin de "modificare a modificării" că scopul este acela de simplificare, ceea ce înseamnă că ordinul adoptat în 21 septembrie 2026, aşa cum anticipam prin punctul de vedere anterior, a şi produs astfel de efecte de blocaj, în primul rând din cauza unor prevederi care au stabilit retroactivarea noilor proceduri de analiză de risc şi pentru deconturile lunilor anterioare intrării în vigoare a ordinului şi care deja fuseseră analizate şi validate sub acest aspect al analizei de risc, dar nerambursate efectiv. Noul Ordin a eliminat doar aceasta retroactivitate care a determinat blocaje în administraţiile fiscale, dar a lăsat fondul problemei nerezolvat", a declarat Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali.

Reprezentanţii organizaţiei susţin că principala problemă o reprezintă modul de evaluare a riscului fiscal.

"Apreciez că acest nou concept al mecanismului de analiză de risc de tip "eliminatoriu" care conduce la scoaterea automată din categoria de risc redus sau mediu şi plasarea contribuabilului/decontului în categoria de risc ridicat, ca urmare a "pozitivării" unui singur criteriu de analiză, indiferent de punctajul şi nivelul de semnificaţie al acestuia raportat la un nivel "prag" stabilit de ANAF în functie şi de capacitatea sa reală de inspectie, este unul profund eronat şi chiar neuzual în astfel de proceduri, în care de regulă se urmăreşte stabilirea unui nivel agregat al riscului, în funcţie de care se decide dacă se impune o inspecţie anticipată rambursării sau nu", a declarat Doru Dudaş, presedintele Comitetului Fiscal al CCF.

Întârzierile în rambursarea TVA pot afecta lichidităţile companiilor

Camera Consultanţilor Fiscali avertizează că întârzierile în rambursarea TVA pot afecta lichidităţile companiilor şi pot determina amânarea sau abandonarea proiectelor de dezvoltare.

"Lichidităţile blocate sau amânate pe perioade nerezonabile sunt, de cele mai multe ori, exact cele care ar fi destinate pentru a susţine dezvoltarea: investiţii în echipamente, extinderea capacităţilor, intrarea pe pieţe noi, cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene", se menţionează în comunicat.

Totodată, organizaţia atrage atenţia că un contribuabil poate fi încadrat în categoria de risc fiscal ridicat şi din cauza situaţiei fiscale a unor acţionari, asociaţi, administratori sau furnizori, chiar dacă firma nu înregistrează deficienţe proprii.

Potrivit CCF, în cazul furnizorilor, anumite informaţii privind neîndeplinirea obligaţiilor fiscale sunt protejate de secretul fiscal şi nu pot fi verificate de contribuabili.

Risc de disponibilizări şi insolvenţe

În plus, consultanţii fiscali avertizează asupra riscului de disponibilizări şi insolvenţe, în cazul prelungirii blocajelor financiare.

"Când blocajul se prelungeşte, contribuabilul este nevoit să reducă costurile, iar cheltuielile de personal sunt de regulă primele vizate. Restrângerea activităţii, închiderea unor puncte de lucru, trecerea la program redus sau disponibilizările au un efect bugetar dublu. Scad veniturile din contribuţiile sociale (CAS, CASS, contribuţia asiguratorie pentru muncă) şi din impozitul pe venitul din salarii. Cresc cheltuielile din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi, eventual, din bugetul de asistenţă socială. La acestea se adaugă scăderea consumului salariaţilor disponibilizaţi, cu efect asupra TVA încasate la nivelul economiei", se mai arată în comunicat.

De asemenea, pentru companiile cu marje reduse sau fără acces la finanţare, blocajul prelungit poate conduce la incapacitate de plată şi insolvenţă, cu efecte negative inclusiv asupra veniturilor bugetare.

În acest context, reprezentanţii CCF consideră că este necesară monitorizarea fluxurilor financiare rezultate din rambursările de TVA şi o identificare mai precisă a contribuabililor care prezintă riscuri reale de fraudă.

"Scopul declarativ al noului mecanism este unul legitim pe care îl susţinem şi noi, însă mijlocul ales de ANAF este unul eronat care ne aminteste de mitul grecesc al Patului lui Procust, care riscă să afecteze atât agenţia fiscală, cât şi economia. Apreciez că este necesară o monitorizare atentă din partea Ministerului Finantelor a fluxurilor financiare ale rambursarilor de taxă care ajung efectiv în economie în urma selecţiilor naţionale de deconturi soluţionate începand cu cele depuse în luna octombrie, care sunt supuse noului mecanism, în raport cu totalul valoric al deconturilor cu opţiune de rambursare depuse. Frauda fiscală nu se combate prin amputarea procustiană a tuturor contribuabililor, ci prin identificarea foarte bine ţintită a fraudatorilor, extragerea şi pedepsirea sau chiar eliminarea lor din economie", a mai afirmat Doru Dudas, fost director general în Ministerul Finanţelor şi vicepreşedinte ANAF.