Cea mai mare bancă elvețiană, UBS, a fost nevoită să cumpere Credit Suisse. Detaliile tranzacției

Îngrijorător este că nici această intervenție brutală nu i-a liniștit pe investitori. Acţiunile Credit Suisse s-au prăbuşit, luni, cu peste 60 de procente, iar preluarea de către UBS pune în pericol, 10.000 de locuri de muncă.

Alain Berset, președintele Confederației Elvețiene: „Preluarea Credit Suisse de către UBS este cea mai bună soluţie pentru a restabili încrederea de care au dus lipsa în ultima vreme pe pieţele financiare”.

Însuşi preşedintele Elveţiei a ieşit public să anunţe acordul de vânzare a Credit Suisse, după o cădere necontrolată a acțiunilor și obligațiunilor sale. Anunțul a venit la finalul unui weekend frenetic marcat de discuții și negocieri aprinse între cele două bănci și autoritățile elvețiene din domeniul financiar.

Alain Berset, președintele Confederației Elvețiene: „Vineri, ieșirile de lichiditate și volatilitatea pieței au arătat că nu mai este posibilă restabilirea încrederii și că o soluție rapidă de stabilizare este absolut necesară. Această soluție este preluarea Credit Suisse de către UBS, o decizie susținută de Consiliul Federal în urmă mai multor întâlniri cu Banca Națională a Elveției”.

UBS va plăti trei milarde de franci elvețieni, după ce inițial oferise mai puțin de un miliard

Deși are o vechime de 167 de ani pe piață, a doua mare bancă din Elveția a ajuns în pragul colapsului, în pofida faptului că a obținut o linie de credit de 54 de miliarde de dolari de la Banca Centrală a Elveției. Banii aveau menirea de a-i spori lichidităţile şi a recâştiga încrederea investitorilor. Însă linia de credit nu a reușit să oprească retragerea rapidă a clienților, ceea ce a determinat guvernul elvețian să ceară rivalului UBS să ia în considerare o preluare.

Karin Keller-Sutter, ministrul elvețian de Finanțe: „Dacă Credit Suisse ar fi dat faliment, ar fi existat un prejudiciu colateral uriaș pe piața financiară elvețiană, precum și un risc de contagiune pentru UBS și alte bănci, dar și la nivel internațional”.

Pentru a achiziționa Credit Swisse, UBS va plăti trei miliarde de franci elvețieni, după ce inițial oferise mai puțin de un miliard. Trei miliarde înseamnă însă cu 60% mai puţin decât valoarea de vineri a băncii, la închiderea burselor. UBS va da puţin peste o jumătate de franc pentru o acţiune Credit Suisse, cu mult sub 1,86 de franci, prețul de vineri. Dar UBS a fost de acord să își asume pierderi de până la cinci miliarde de franci elvețieni.

În mod extraordinar, tranzacția nu va avea nevoie de aprobarea acționarilor, după ce guvernul elvețian a fost de acord să modifice legea pentru ca aceasta să poată fi finalizată rapid. Astfel, acționarii Credit Suisse vor fi în mare parte șterși, primind doar o acțiune UBS pentru 22,5 acțiuni Credit Suisse.

Colm Kelleher, președintele UBS: „UBS intenționează să reducă activitățile bancare de investiții ale Credit Suisse și să le alinieze la cultura noastră de risc conservatoare”.

Acordul prevede 100 de miliarde de franci elveţieni, sau 108 miliarde de dolari, sub formă de asistenţă privind lichiditatea pentru UBS şi Credit Suisse.

Credit Suisse a depășit bine criza din 2008, însă nu s-a adaptat ulterior

Potrivit The Wall Street Journal, deşi ieşită mult mai bine decât rivalii săi din criza financiară din 2008, Credit Suisse nu s-a adaptat la modul în care problemele au schimbat sectorul bancar. Banca elvețiană nu s-a restructurat, a ales o strategie de investiții foarte riscantă şi a întârziat în adoptarea de linii de afaceri mai stabile.

În schimb, UBS, acum salvatorul Credit Suisse, a fost copilul-problemă al sistemului bancar elvețian în timpul ultimei crize financiare. A evitat falimentul doar grație unui ajutor guvernamental de 5,3 miliarde de dolari. Datând de la mijlocul secolului al XIX-lea, UBS este cea mai mare bancă din Elveția, cu o valoare de piață de 60 de miliarde de franci elvețieni și este cel mai mare administrator de avere din lume.

În mod excepţional, Rezerva Federală a Statelor Unite, Banca Centrală Europeană şi băncile centrale din Anglia, Canada, Japonia şi Elveţia au convenit duminică seară să se coordoneze pentru a îmbunătăţi accesul la lichidităţi, cu scopul de a asigura pieţele. Instituţiile au decis să consolideze ”liniile swap”, un dispozitiv care facilitează accesul băncilor centrale străine la dolari.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”