Ce plătim, de fapt, când achităm factura la curent. Consumul efectiv e doar jumătate din suma totală
Dintr-o factură la energie electrică, doar jumătate din suma totală reprezintă consumul efectiv, restul fiind taxe, accize, tarife de distribuție și TVA, care dublează costul final plătit de consumatori.
Consumatorii plătesc pentru energia electrică nu doar costul efectiv al furnizării, ci și taxe și accize care acoperă atât impozitul pe valoare adăugată (TVA), cât și alte obligații fiscale și ecologice impuse de autorități. Aceste costuri suplimentare cresc semnificativ factura finală și reflectă modul în care statul își asigură veniturile din domeniul energetic.
Practic, costul efectiv al energiei pe care ai consumat-o reprezintă doar jumătate din valoarea totală a facturii tale. Restul sumei este formată din taxe, accize, tarife de distribuție și alte contribuții obligatorii impuse de stat și autorități, precum și TVA.
Spre exemplu, la un consum lunar de 143 kWh, prețul final pe factură va fi de 210,75 de lei. Energia activă, adică consumul efectiv, reprezintă 104,53 de lei, jumătate din sumă, la care se adaugă TVA-ul de 21% - 36,58 lei, și alte contribuții obligatorii, precum tariful de extragere din rețea - 4,72 de lei, servicii de sistem - 1,83 de lei, tarif de distribuție - 42 de lei, cogenerare - 1,20 lei, certificate verzi - 10,37 de lei, acciză 1.04 lei, abonament servicii 8.40 lei, adică 50,4% din sumă totală, bani care ajung direct la bugetul de stat sau la diverse fonduri de reglementare.
Pe lângă aceste taxe și accize, consumatorii trebuie să știe că o parte din factură acoperă costurile de distribuție, transport și servicii, care includ întreținerea rețelelor și investițiile în infrastructura energetică. Aceste elemente sunt esențiale pentru asigurarea unui sistem stabil și sigur, însă se adaugă la valoarea totală plătită de consumator.
În prezent, Hidroelectrica se menține în topul furnizorilor cu cele mai mici tarife pentru energie electrică, oferind prețuri competitive pentru consumatorii casnici. Potrivit datelor ANRE pentru noiembrie 2025, pentru București, compania propune un preț mediu de 1,07 lei/kWh, fiind urmată de Nova Power - 1,13 lei/kWh, Grenerg - 1,21 lei/kWh, EON și Energy Tech - 1,27 lei/kWh, PPC - 1,31 lei/kWh.
Prin comparație, în România, mai mult de jumătate din prețul benzinei ajunge la stat sub formă de taxe și impozite, arată datele oficiale europene. Prin comparație, Ungaria și Bulgaria percep taxe mai mici, de 49%, respectiv 47% din prețul la pompă.
Energia electrică, campioană la scumpiri
Ultimele date oficiale de pe luna octombrie arată că românii au plătit mai mult pentru fructe, cafea, lapte și ouă, dar și pentru transportul feroviar ori energie. La energia electrică tarifele au sărit în medie cu 70%, după expirarea plafoanelor. Astfel, rata anuală a inflației a ajuns la 9,8% în octombrie, în scădere ușoară față de lunile anterioare, când a fost 9,9%, după creșterea TVA, arată Institutul Național de Statistică.
Deși majorările tarifare pentru energie electrică erau programate să intre în vigoare de la 1 iulie, impactul acestora s-a resimțit abia în august, iar în septembrie s-a accentuat trendul de scumpire. Astfel, inflația la energia electrică a continuat să accelereze de la o lună la alta, urcând de la aproximativ 65% anul trecut la peste 69% în septembrie 2025. Această evoluție contribuie semnificativ la creșterea generală a inflației anuale, care a ajuns la 9,8% în octombrie.
De la 1 august, România aplică o cotă standard de TVA în creştere la 21%, de la 19% anterior, şi doar o singură cotă redusă, de 11%.
Începând cu data de 1 iulie 2025, schema de sprijin pentru energie electrică prevăzută de OUG nr. 6/2025 a luat sfârșit, iar prețurile finale plafonate de care au beneficiat românii nu au mai fost aplicabile pentru consumatorii din piața de energie electrică.
Astfel, prețul final al energiei electrice facturat începând cu data de 1 iulie 2025 este cel din contractul de furnizare, mai precis preţul comunicat către tine la momentul încheierii contractului sau cel comunicat odată cu actualizarea condiţiilor economice, respectiv actualizarea ofertei comerciale.
În prezent, românii cu venituri mici primesc un ajutor de 50 de lei pe lună pentru plata facturii de energie. Din cele 2,1 milioane de gospodării eligibile, doar 600 de mii au depus cereri. Specialiștii spun că oamenii fie nu știu de acest sprijin, fie procedura este prea complicată.
