Cauzele exodului forței de muncă. România are nevoie de 1 milion de medici, IT-iști și constructori
După Revoluție, oamenii au fost asul din mânecă de care ne-am bătut însă joc. Din 8 milioane de lucrători, mulți profesionişti, am trimis peste 3 milioane în străinătate.
Statele Unite, Italia, Spania, Franța, Marea Britanie și țările nordice se bucură acum de angajații veniți din România.
Iar noi ne confruntăm cu cea mai mare criză de forță de muncă din ultimii 30 de ani. Domenii de bază precum medicina, IT-ul, turismul, ingineria și construcțiile ar înghiți pe loc un million de lucrători.
Nevoia este atât de mare încât un manager din patru se gândește să aducă creiere și muncitori calificați din state mai sărace.
"Împlinirile fără precedent de pe tot cuprinsul patriei demonstrează cu fermitate forţa pe care o capăta un popor stăpân la el acasă, care-şi făureşte viitorul aşa cum şi-l doreşte."
Românii nu-şi făureau viitorul exact aşa cum şi-l doreau, dar aveau parte de un învăţământ de calitate. Cine vroia să înveţe carte, putea să se pregătească în orice domeniu. Ţara nu-şi dorea însă o armată de intelectuali. Ci multă forţă de muncă pentru cele 2.000 de întreprinderi şi 180 de platforme industriale. Şcolile de meserii erau mândria regimului comunist.
"Vastul program de investiţii a asigurat crearea a peste 3,5 milioane de noi locuri de muncă."
7,8 milioane de oameni, forța de muncă în România la Revoluție
Revoluţia ne prinde cu o forţă de muncă impresionantă : 7,8 milioane de oameni. Profesionişti desăvârşiţi, atractivi pentru oricine avea nevoie de angajaţi. Şi mult mai ieftini decât cei din ţările dezvoltate. Eşuarea în proporţie de 80 la sută a privatizării coloşilor industriali avea să trimită peste graniţă milioane de oameni valoroşi.
În 1990 asistăm deja la primul val de migraţie către Occident. Primii români ajung în Germania. În numai trei ani, peste 100.000 de saşi şi şvabi aveau să dea viaţa din Transilvania, pentru cea din landurile germane. Unii sunt faimoşi astăzi.
Octavian Ursu a devenit primarul localităţii, care l-a adoptat. Oamenii din Gorlitz, un oraş din estul Germaniei, l-au votat în proporţie de 55% la alegerile de anul acesta.
Continentul nord american a fost o altă destinaţie de muncă preferată de români. Statele Unite şi Canada au atras imediat după '90 ingineri şi medici. Printre doctorii care au lăsat spitalele romaneşti pentru cele de peste ocean se numără şi cardiologul Dragoş Balf.
Dragoş Balf, medic cardiolog în SUA: "Încerc să mă leg la network-ul spitalului. La un pacient, pot să văd toate probele de laborator sau pot să mă uit la ultima radiografie, de exemplu."
Medicii români din America au ajuns să câştige chiar şi 300.000 de dolari pe an, din care plătesc aproape jumătate pentru asigurările de malpraxis.
Mirajul veniturilor mari avea să golească România de profesionişti în anii tranziţiei. Până să aderăm la Uniunea Europeană, milioane de oameni optaseră deja pentru un nou început în Italia şi Spania. Iar după aderare, Franța s-a adăugat ţărilor latine, care ne-au primit printre ai lor.
2004 - unul dintre anii de vârf ai exodului românesc
"Să ne dea locuri de muncă în afară. În ţară, murim de foame!"
Constructorii, agricultorii, menajerele au plecat pentru o vară … Şi nu s-au mai întors de atunci, decât în vacanţă.
Iulica Velici, muncitoare în fabrică : "E greu! Că oricât de bine ar fi acolo, nu suntem lângă familie."
Sărăciţi în anii tranziţiei, toţi aceia care ştiau o meserie s-au înghesuit să prindă un loc de muncă prin programele oferite în străinătate chiar de statul roman.
"Românii sunt mai disperaţi ca oricând să obţină un loc de muncă în străinătate, o femeie a leşinat deja, iar alte zeci au fost nevoite să cheme salvarea"
Dramele familiilor dezbinate nu au întârziat să apară. Zeci de mii de copii părăsiţi de părinţii plecaţi în Italia şi Spania - cresc singuri şi suferă în tăcere. La mare distanţă şi unii dintre adulţi trăiesc drame. Mult prea creduli în promisiunile noilor angajatori, în lipsa contractelor ferme, grupuri întregi de romani plecaţi să cultive pământurile altora ajung sclavi pe plantaţii.
Polițișt: "Ce tipuri de activităţi faci tu la fermă?"
Românca la muncă ilegală: "Cules de roşii
Polițișt: "Deci culegi roşii. Ai primit vreun contract de muncă, o foaie de angajare, aşa se cheamă, de la angajator?"
Românca la muncă ilegală: "Nu
Polițișt: "Şi cât te plăteşte?
Românca la muncă ilegală: "25 pe zi."
Cei plecaţi în Franţa, s-au integrat însă rapid. Un bun exemplu sunt tot medicii. Din 2007 şi până în zilele noastre zeci de mii de neurochirurgi, ginecologi, pediatrii, oncologi şi medici generalişti ocupa locuri importante în spitalele publice franceze. Muncesc pe brânci şi sunt apreciaţi pentru asta.
Roland Kerzman, CEO Belge: "O mare parte dintre ei rămân la noi pentru că se simt bine şi au condiţii bune de muncă."
Acasă, bate vântul. Populaţia a scăzut între timp cu aproape 3 milioane de oameni. Dacă la recensământul din 1992 au fost număraţi 22,8 milioane de români, 20 de ani mai târziu, în 2011, mai erau în ţara doar 20,1 milioane de cetăţeni.
În educaţie, vine anul şi reforma. Începe declinul. Învăţământul de meserii dispare complet. Cele 700 de şcoli profesionale sunt închise. Dispare calificarea. Încet, încet se instalează criza forţei de muncă.
Numai în servicii, de exemplu, lipsesc aproximativ 100,000 de oameni. Iar asta explică de ce un client din trei pleacă nemulţumit de la restaurant.
Ospătar: "Ai grijă să nu cadă, să fii foarte atent, te rog. Aşa să nu murdărim clienţii. Deci, mare atenţie, ca asta se poate întâmpla pe un client şi chestia asta e destul de rău."
Industria textilă, printre cele mai afectate
Industria textilă, de exemplu, cu aproape 10.000 de companii, a exportat anul trecut marfă de 6 miliarde de euro Numără 250.000 de angajaţi, dar ar avea nevoie de mult mai mulţi.
Iată ce a păţit un italian la Reşita, după ce i-au plecat 350 de angajaţi pentru salarii mai bune. Fabrica sa de confecţii are acum mai multe maşini de cusut decât oameni care să le folosească.
Pasquale Natuzzi, patronul unei firme de textile : "Problema este lipsa de om. Asta e problema"
Se întâmplă la fel în toată industria lohn-uluI. Firmele străine de textile, încălţăminte şi componente auto vor să producă mult, cu bani puţini. Şi aşa se explică de ce salariaţii continua să demisioneze.
Ultimul trend al plecărilor în străinătate este către Ţările nordice şi Marea Britanie. Siguranţa socială oferită de statele scandinave şi puterea lirei sterline atrag şi astăzi numeroase familii de romani.
Marea Britanie mai are un avantaj: e cel mai accesibil stat pentru cei care vor să înfiinţeze o companie. Cu doar de 200 de lire şi acces la internet actele unei firme sunt gata în câteva zile. Marius a văzut în asta un potenţial uriaş şi şi-a pus pe picioare un service auto.
Marius Ariston, proprietarul unui service auto din Londra : "Ne-am integrat destul de bine şi o vedem ca pe o ţară în care oricine vrea să muncească cred că are posibilitatea asta. Fără doar şi poate!"
La noi în ţară, sectorul auto e unul dintre cele care strigă după ajutor … O demonstrează şi acest scurt sondaj făcut printre proprietarii de service-uri auto.
Aurel: "Pe piaţa forţei de muncă, nu mai exista mecanici, nu mai exista electricieni."
Exemplele pot continua. Dar nu de ele ducem lipsa, ci de profesioniştii care au plecat lăsând în urma lor un gol imens.
Necesar uriaș de forță de muncă
Medicina strigă după 12.000 de medici. IT-ul are nevoie urgentă de 15.000 de specialişti. Din turism lipsesc 100.000 de angajaţi. Ingineri ne-ar mai trebui vreo 180.000. Iar piaţa construcţiilor ar înghiţi pe loc 400.000 de oameni calificaţi şi necalificaţi.
Dar, poate cel mai grav, e că nici acum, în ceasul al 12-lea, nu ne ocupăm de tineri. Îi încurajăm să devină analfabeţi. În 20 de ani, numărul şcolilor din învăţământul preuniversitar şi gimnazial de stat a scăzut la o pătrime. În timp ce numărul analfabeţilor cu vârste mai mari de 10 ani a depăşit 245.000.
Lidia Muntean, angajată într-o fabrică: "Tineretul în ziua de azi vrea mai mult, vrea bani mulţi pe lucru puţin."
Pentru criza de meseriaşi, învăţământul dual pare să fie viitorul. Apărut în urmă cu 4 ani la cererea disperată a antreprenorilor şi finanţat în egală măsură de stat şi privat, învăţământul profesional dual e singura formă de pregătire tehnică a tinerilor care dă rezultate. Iar Germania este poate cel mai bun exemplu. Problema e ca tinerii noştri nu cred în şcolile profesionale. Au văzut de atâtea ori ca diplomele se pot lua uşor, pe bani, aşa încât prefera să absolve o fabrică de diplome şi nu o şcoală de meserii.
Tânăr la Bac : "Am lucrat vreo 2 luni şi nu-mi mai trebuie
Reporter: De ce?
Tânăr la Bac: "Că nu se plăteşte.
Reporter: "Şi unde ai vrea să lucrezi
Tânăr la Bac: "În aviaţie… (râde) Nicăieri."
Aşa arata, din păcate, România zilelor noastre : golită de tineri, de specialişti, de elite şi de materie cenuşie. Şi nici nu vrem să ne imaginăm cum va fi peste 30 de ani, dacă nu luăm măsuri urgente!
Trebuie să stopăm exodul! Să nu ne mai batem joc de educaţie! Să-i atragem pe românii plecaţi în străinătate înapoi acasă, oferindu-le salarii la nivelul la care sunt plătiţ : de 2, de 3 şi de 4 ori mai mari. Şi nu în ultimul rând trebuie să facem şi noi ce au făcut alţii cu noi : să aducem creiere şi lucrători din alte ţări. Nu degeaba o companie din 4 să gândeşte deja să importe forţa de muncă.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pro TV
Pro TV
ULTIMELE STIRI
Sursa: StirilePROTV
Etichete: revolutie, forta de munca, după 30 de ani, campania după 30 de ani,
Dată publicare:
07-12-2019 20:09
