De la Pactul de la Varşovia la NATO. 30 de ani care au schimbat faţa României

Cele două organizaţii ne asigura astăzi prosperitatea economică şi securitatea graniţelor. Au deschis calea investitorilor strategici, dar şi porţile unui exod uriaş de populaţie activă către vestul Europei.

După al Doilea Război Mondial, Europa se împarte în două. Vestul merge pe calea democraţiei şi a capitalismului. Estul pe cea a comunismului şi a economiilor planificate. Statele Unite şi Uniunea Sovietică se luptă pentru supremaţia globală.

Politica externă dusă de Nicolae Ceaușescu

Ceauşescu are relaţii bune cu Iugoslavia lui Tito, unul dintre principalele state nealiniate, cu Orientul Mijlociu, în special Yaser Arafat şi deschide punţi în statele africane, precum Libia lui Muammar Gaddafi. Sunt zone de unde cumpărăm materii prime şi vindem produse româneşti.

Citește și

Cum a ajuns România să aibă 6 milioane de "asistați social". Partidele profită de pe urma sărăciei

Călin Georgescu a anunțat ce prim-ministru va desemna, dacă va fi ales președinte în turul doi al alegerilor, pe 8 decembrie

În prima parte a mandatului, Ceauşescu refuză să invadeze Cehoslovacia şi se apropie de Statele Unite ca să-şi câştige independența de Moscova.

Urmează apoi vizite în China şi Republica Nord Coreană în urma cărora începe să-şi construiască un cult al personalităţii şi călca drepturile omului în picioare. Iar politica externă se reorientează. Deschiderea iniţială se transformă în izolationsim.

Ceauşescu vrea cu orice preţ să achite împrumuturile externe ca să reteze legăturile cu pieţele capitaliste. O face, dar bagă țara în sărăcie lucie. În 1989, România făcea parte din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, alianţa economică, şi din Pactul de la Varşovia, o alianţă militară. Replicile eşuate ale sovieticilor pentru comunitatea economica europeană şi NATO. Europa este împărţită, la propriu, de ziduri.

În 1989,  regimurile comuniste cad precum piesele de domino. Scânteia se produce în Polonia, cu mişcarea Solidaritatea. Urmează Ungaria, Germania de Est, Cehoslovacia, Bulgaria şi România.

Revoluţia română, prima revoluţie transmisă în direct pe tot globul

Revoluţia română este prima revoluţie transmisă în direct pe tot globul. Suntem şi singura ţară comunism în care schimbarea de regim se face cu vărsare de sânge.

În 1990, noua orientare internaţională a României este neclară. Se organizează alegeri libere pe modelul vestic, dar ajung la conducerea ţării ajung lideri apropiaţi fostului regim comunist din România şi de Moscova.

În 1991 cade zidul Berlinului şi are loc disoluţia Uniunii Sovietice. În jurul Rusiei apar 14 noi state, iar noi nu ne mai învecinam cu URSS, ci cu Moldova şi Ucraina. Pe malul Prutului se face podul de flori. Pentru prima dată după al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică poate fi traversată fără acte. În următorii 30 de ani sute de mii de moldoveni îşi vor lua cetăţenie româna, care după 2007 îi va ajuta să plece la muncă în restul Uniunii europene.

La graniţa de vest începe războiul din Iugoslavia. Crime de război, genocide, conflicte interetnice şi peste 100.000 de vieţi pierdute. Se formează o cicatrice adâncă în Balcani. ONU impune un embargo economic împotriva sârbilor, pe care România îl aplică. Se rupe prietenia istorică, la nivel oficial. Neoficial, cu acceptul serviciilor, începe contrabandă cu motorină de pe clisura Dunării. În urma conflictului, ne apar vecini noi: Serbia, Croaţia, Slovenia, Macedonia şi Bosnia Herţegovina.

D-abia spre sfârşitul anilor 90, România adopta că politica de stat aderarea la NATO. N-a fost de ajuns. La summitul NATO de la Madrid ne susţin francezii, nu şi britanicii sau americanii. Aşa că suntem săriţi la extindere. Primim în schimb o vizită de consolare din partea preşedintelui american. Începe parteneriatul strategic dintre România şi SUA. Bill Clinton este aclamat de mulţime în Piaţa Universităţii.

1999

În 1999 izbucnește conflicul din Kosovo. NATO bombardează Serbia condusă de Slobodan Miloşevici. România permite avioanelor alianţei să-i survoleze spaţiul aerian. Dar le refuză ruşilor o solicitare similară.

În acelaşi an, Papa Ioan Paul al II-lea face o vizită istorică la Bucureşti. Este pentru prima dată de la marea schisma când un suveran pontif vizitează o ţară majoritar ortodoxă.

În Rusia un fost spion KGB din Berlinul de Est câştiga alegerile prezidenţiale. Începe era Vladimir Putin.

11 Septembrie 2001 - ziua care va schimba lumea

Avioane de pasageri americane sunt deturnate de terorişti Al-Qaeda. Două dintre ele intră în turnurile gemene, unul se prăbuşeşte în Pentagon.

Statele Unite ale Americii declara război terorismului şi invadează Afganistanul şi Iraq-ul. În lipsa unei rezoluţii ONU formează o coaliţie internaţională căreia i se altaura şi România. Trimitem cu soldaţi romani în Afganistan şi Iraq.

Poziţionarea pro NATO în conflictul din Kosovo şi participarea alături de americani în conflictele din Afganistan şi Iraq ne ajută să primim în sfârşit invitaţia de aderarea la NATO

Se întâmplă în 2002, la Praga. Valurile de extindere au început în 1999 şi au continuat până în 2017. O mare parte din ţările comuniste aflate sub influenţa ruşilor în timpul războiului rece sunt acum parte a alientei şi reprezintă flancul Estic.

În România intră investitorii strategici din vest. Preiau comunicaţiile, rafinăriile, industria auto, deschid bănci şi contribuie puternic la dezvoltarea economiei.

George W Bush vine la Bucureşti. În timpul discursului său apare celebrul curcubeu.

Guvernul Năstase finalizează negocierile pentru aderarea la Uniunea Eurpeana şi a obţine ridicarea vizelor pentru statele Schengen. Iar Traian Băsescu câştiga prezidenteiale şi anunţă axa Bucureşti -Londra- Washigton.

Pe 1 ianuarie 2007, România şi Bulgaria aderă la Uniunea Europeană. După noi au mai intrat Croaţii. Fostele state CAER sunt acum membre UE.

Exodul românilor

În următorii 10 ani românii vor pleca cu milioanele în Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie. Vor trimite în ţara miliarde de euro care vor susţine dezvoltarea economică. Însă tara îşi pierde o mare parte din populaţia activă, ceea ce va duce la o criză pe piară forţei de muncă.

Intrarea în Uniunea Europeană ne asigura accesul la zeci de miliarde de euro fonduri europene, bani care ne ajută să reducem din declajul cu vestul.

Iar Statele Unite şi Comisia Europeană încep să susinta puternic lupta anticorupţie şi statul de drept. Două teme care vor schimba radical peisajul politic, economic şi social.

În 2008 găzduim Summitul Nato de la Bucureşti şi îi aducem la aceeaşi masă pe George W Bush şi Vladimir Putin. Statele Unite vor să instaleze sisteme anti rachetă în Polonia şi Cehia . Iar NATO tatonează extinderea în Georgia şi Ucraina. Rusia se opune. O linie roşie ale căror repercursiuni le simţim şi astăzi.

Americanii deschid baza de la Kogălniceanu, unde trimit soldaţi şi avioane militare. În 2010 semnăm acordul şi pentru scutul anti rachetă de la Deveselu. Decizie care ne va aduce în următorii ani ameninţări din partea lui Vladimir Putin.

În 2008 lumea intra în criză. Un val de recesiune cuprinde Statele Unite şi Europa. Criza din Grecia testează limitele Uniunii Europene. Anii de austeritate şi masări nepopulare erodează încrederea publicului în capitalism.

2011

În Africa de Nord începe Primăvara Arabă. Un val de proteste, revoluţii şi rebeliuni armate cuprinde lumea islamică. Au loc schimbări de violente de regim şi încep razboie sângeroase în Libia şi în Siria.

2014

Un climat fertil pentru apariţia unei noi grupări teroriste: ISIS. Urmează o criză fără precedent a refugiaţilor care ia Europa pe nepregătite. Liderii europeni nu ajung la un consens despre cum să gestionez această situaţie. Austeritatea, valul de imigranţi şi politicienii care au dezamăgit publicul ani la rândul scot la iveală falii uraise în societăţile vestice.

La est de România începe revoluţia sângeroasă din Ucraina. Rusia intervine şi anexează Crimeea. Marea Neagră redevine o zonă fierbinte. SUA şi Nato trimit mii de trupe, avioane de vânătoare şi vase de război în România. Sunt măsuri de descuraje pe flantul estic al NATO.

În Europa apar curente de populism, liderii autoritari sunt din nou pe val, iar britanicii votează să părăsească Uniunea Europeană . Americanii îşi aleg un preşedinte controversat : Donald Trump.

Şi în România discursul politica derapează spre populism..

Între timp China devine a doua putere economică a lumii. Emil Boc şi apoi Victor Ponta încearcă să intensifice relaţiile bilaterale, fără mari rezultate.

Războiul dintre puterile globale se transfera şi pe frontul cibernetic. Iar Rusia este acuzată că a influenţat alegerile din Statele Unite şi alte puteri vestice. Liviu Dragnea şi Viorica Dancila încearcă să mute ambasada României din Israel la Ierusalim, după modelul american şi contrar poziţiei stailite de Comisia Europeană. Mişcarea îi ia prin suprindere pe partenerii din lumea arabă care nu ne mai dau voturile la ONU pentru ocuparea unui loc în Consiliul de Securitate.

Anul acesta România preia preşedinţia Consililului Europei iar întâlnirea şefilor de stat are loc la Sibiu. Liderii europeni fac o baie de mulţime.

În 2019 România aprobă extinderea bazei de la Kogălniceanu, care va gazudi peste 10.000 de militari români.

La 30 de ani de la căderea zidului Berlinului, lumea construireste din nou ziduri, iar tensiunile sunt la fel de ridicate că în timpul războiului rece.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Dumitru Dragomir e convins! Stadionul care va lua numele lui Helmut Duckadam după dispariția portarului de legendă