Fără mișcare constantă, crește riscul să fim tot timpul cu piciorul pe accelerație. Cum traducem această accelerație? Senzorii din arterele renale transmit eronat și permanent creierului să crească tensiunea.
Sistemul nervos coordonează inima și vasele de sânge. Aici trimite adrenalină să regleze pulsul, tensiunea și contracțiile cardiace. Tot sistemul nervos trimite și substanțe care relaxează. Echilibrul între chimicalele pe care le trimite creierul în inimă și vase - unele energizante, altele care calmează - e dat e mișcare.
Gabriela Răileanu, medic cardiolog aritmolog: „Activitatea fizică nu are doar impact pe mușchiul cardiac sau pe electricitatea inimii, ci și pe prin această contribuție pe sistemul nervos, care mai departe trimite impulsuri, care controlează inclusiv inima și vasele de sânge”.
Inima se contractă, are și sistem electric. Stimulatorul propriu produce impulsuri electrice. Palpitații sau aritmii, așa numite ventriculare, apar frecvent în cazul tinerilor, deși inima arată perfect.
Activitatea fizică regulată devine în toate cazurile medicament. Mișcarea distruge impulsurile electrice anormale din inimă.
Gabriela Răileanu, medic cardiolog aritmolog: „Când facem activitate fizică, pulsul nostru, din bateria normală a inimii, începe să crească și aceste focare, pentru că sunt la o frecvență mai lentă decât frecvența noastră cardică în timpul activității fizice, sunt suprimate. Să vă imaginați că, în interiorul inimii, electricitatea asta este cu proprietate de dominanță. Adică cine e cel mai puternic conduce ritmul iminii. Când pulsul nostru normal conduce cu o frecvență de 150 de bătăi pe minut, la o activitate fizică ajungem la 150 de bătăi pe minut. Dacă aceste focare emit impulsuri cu o frecvență de 120 pe minut, nu se vor mai valida când pulsul nostru crește la 150 pt că avem un stimulator dat de bateria normală a inimii, care e mai puternic decât aceste focare”.
Corespondent Pro TV: „Activitatea fizică intensă antrenează inima să crească pulsul, situație normală, și va distruge electricitatea anormală, cea care produce palpitații. Tocmai pentru că mișcările rapide, dar normale, date de mișcare vor prelua conducerea în toată inima! E cel mai spectaculos fenomen pe care îl face mișcarea pentru viață”.
Fără mișcare constantă nu echilibrăm sistemul nervos simpatic cu cel parasimpatic. Adică stăm tot timpul cu piciorul pe acelerație. Pe accelerație contină stau și receptorii din arterele renale și spun creierului să creacă tensiunea. Astfel apare hipertensiunea.
Rareș Nechifor, medic primar radiologie intervențională: „Cauza este stresul continuu, lipsă mișcării, sistemul nevos simpatic e implicat în activarea diferitelor mecanisme din corp în condiții de stres, de luptă. Păi dacă noi toată ziua suntem stresați, face ca acești receptori să nu mai răspundă cum trebuie pentru că tot timpul sunt stimulați!”.
Din acest principiu, a fost inventat tratamentul endovascular împotriva hipertensiunii. Printr-un cateter introdus pe vas, sunt recalibrați receptorii din arterele renale, care, în mod eronat, spun creierului permanent să crească tensiunea. Intervenția asupra acestor receptori a fost aprobată în 2024 și corectează cauza hipertensiunii.
Rareș Nechifor, medic primar radiologie intervențională: „Tratamentul medicamentos nu corectează cauza hipetensiunii, ci medicamentele acționează pe diferite mecanisme de reglare a tensiunii în încercarea de a le potoli și nivelul tensiunii să vină spre normal. Dar nu tratează cauza, procesul de denervare simpatică ne permite să mergem cât mai aproape de cauză”.
Trei categorii de pacienți pot beneficia de tratamentul endovascular al hipertensiunii. Cei 50% dintre pacienții hipertensivi, care, conform statisticilor, nu își iau medicamentele, cei care nu răspund bine la tratamentele medicamentoase și cei care nu le tolerează.
