Greșelile părinților privind alimentația la copii. Nutriționistul Mihaela Bilic explică cum arată un meniu echilibrat
În primii șapte ani de viată învățăm să mâncăm. Ce învățăm - bine sau mai puțin bine - vom repeta zi de zi.
Luna septembrie este despre întoarcerea la școală, lecții și învățat. Învățăm să scriem și să citim, trebuie să învățăm și să mâncăm, iar asta se face în copilărie, la școală și în familie.
Educația în nutriție este parte integrantă din educația de bază a unui copil. Mâncăm în fiecare zi și chiar de mai multe ori pe zi, iar alegerile pe care le facem influențează funcționarea și dezvoltarea organismului.
Așa cum învățăm geografie, istorie și biologie e nevoie să învățăm care sunt nutrienții, ce rol au, în ce alimente îi găsim.
Tot în copilărie se învață noțiunea de porție corectă, care este ritmul meselor și relația cu mâncarea. Dacă stabilim principiile corecte ale unei alimentații echilibrate, scade riscul apariției unor obiceiuri periculoase: mâncat în exces, ronțăit între mese, ignorarea senzațiilor alimentare.
Care sunt greșelile pe care le facem
În general noi, românii, mâncăm prea mult. Părinții își răsfață copiii cu mâncare, le fac toate mofturile și cumpără produse ambalate doar pentru că au etichete frumos colorate. În familie s-a pierdut obiceiul de a sta la masă și de a mânca împreună cu ceilalți.
Mâncarea este de multe ori semipreparată, sandvișuri sau fast-food, nu se ține cont de cantitate și nici de ritmul meselor. Fiecare mănâncă ce vrea, cât vrea și când vrea, iar pentru copii este o tragedie, fără disciplină și reguli nu putem avea un comportament alimentar echilibrat.
O alimentație sănătoasă înseamnă puțin din tot
Deși pare simplu, este greu de pus în practică. O dietă diversificată trebuie să conțină minimum 15 ingrediente diferite în fiecare zi. Asta înseamnă mâncare gătită, produse proaspete și porții mici. Ori alimentația copiilor este mai degrabă monotonă, abundentă cantitativ, cu un conținut crescut de zahăr și produse ultra procesate.
Tot la capitolul echilibru intră și cunoașterea senzațiilor alimentare. Copiii trebuie să știe când le este foame și când s-au săturat. Au nevoie și de educație emoțională, să învețe care sunt emoțiile și să nu le confunde cu foamea.
Nu în ultimul rând e nevoie să demontăm miturile alimentare profund înrădăcinate în conștiința părinților. Dieta copiilor presupune un aport de grăsime mai mare decât în cazul adulților, mese mai multe și porțile mai mici. Copiii nu au voie să mănânce degresat sau vegetarian și nici la cură de slăbire nu trebuie puși.
Un stil de viață sănătos înseamnă mai mult decât o alimentație corectă. Dincolo de conținutul farfuriei, ritmul meselor și dimensiunea porției fac diferența. Deprinderea unor obiceiuri sănătoase are loc în copilărie și se bazează pe exemplul personal.
Nu poți cere copiilor să mănânce sănătos, dacă restul familiei nu face asta. Copiii sunt oglinda părinților, aveți grijă ce oglindiți!
