Un medic a dezvăluit greșeala făcută de mulți români care cred că fac mișcare. „Nu este activitate fizică reală”

×
Publicitate

Mișcarea previne aritmiile cardiace, artero-scleroza, dar și apariția cheagurilor din vene.  

Artere și vene - vorbim despre tuburile prin care circulă, în ambele sensuri, sângele. Ce ar trebui să aibă în comun? Se numește mers pe jos.

Inima are generator de curent electric. De aici, curentul electric pleacă spre așa numitul nod atrio-ventricular. Acesta pune frână electricității și dă, astfel, timp cămăruțelor inferioare să se umple cu sânge.

Mușchiul inimii se contractă și aruncă sânge în tot organismul. Aceasta este anatomia sistemului electric cardiac. Turbulențele din curentul electric înseamnă aritmii sau palpitații. Le prevenim prin mișcare, în fiecare zi.

Gabriela Răileanu medic specialist cardiolog: „Foarte mulți pacienți se gândesc că ei fac activitate fizică prin casă. Nu, nu este activitate fizică reală măsurată prin studii a fi eficientă. Ci trebuie să faci activitate fizică în care să transpiri, să dai puțin din tine”.

Pentru oamenii sănătoși, cardiologii așteaptă ca, în efort, inima să bată cu frecvența 220 minus vârsta. Spre exemplu, pentru o persoană sănătoasă de 30 de ani, 220 minus 30 înseamnă 190 de bătăi / pe minut. Așa e normal să bată inima în efort. Așa sunteți protejați de mișcare.

În interiorul vaselor, care transportă sânge oxigenat de la inimă spre țesuturi, găsim edoteliul. Acest strat vascular își produce singur, dacă ne mișcăm, oxid nitric. Dilată, în mod normal, vasele și ne protejează.

Iulian Călin, cardiologie intervențională: Oxidul nitric e secretat când facem mișcare, când mergem pe jos, când suntem activi. Mișcarea nu înseamnă doar un mers agale, pe stradă, ci mișcare înseamnă un regim de efort fizic regulat și intens, un pas alert, ca și cum ne grăbim, minim 30 de minute pe zi”.

Ne uităm și la vene. Preiau sângele neoxigenat din țesuturi și îl duc spre inimă. Nu au pompă proprie, trebuie să își ia puterea din altă sursă, respectiv din mușchi. De aceea, trebuie să ne mișcăm cât mai mult. În lipsa mișcării, e ușor ca sângele să stagneze. Așa poate apărea tromboza venoasă profundă - cheaguri de sânge în vene.

Florin Bloj Medic, radiologie intervențională: „La nivelul gambei avem 7 vene principale, dacă contractăm mușchii - bicicletă, urcat scările - presăm venele, pe principiul pastei de dinți, presăm sângele să circule”.

Așa ajutăm sângele să circule împotriva gravitației.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
La ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm un aliment. Ne poate afecta rinichii și crește tensiunea

Când citiți eticheta unui aliment, uitați-vă la cantitatea de sodiu. Dacă are sub 15% din consumul de referință al unui adult, vorbim despre cantitate limitată de sare. În caz contrar, este prea mult.  

Ce trebuie să bei când ai febră. „Nu trebuie doar apă”. Explicația Mihaelei Bilic

Apa cu electroliți este principala recomandare în caz de febră, atunci când avem vreo infecție.  

Reconstrucția osoasă pentru implanturi dentare. Când și cum se realizează

Odată cu înaintarea în vârstă, pierdem volum osos. Procesul poate fi unul accelerat dacă nu mai punem suficientă forță pe oase.  

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.