Problemele de sănătate care pot apărea după o perioadă lungă petrecută în izolare
De mai bine de o lună, funcţionăm pe aşa-numitul modul de supravieţuire. Genetic, ştim să răspundem unui pericol prin luptă sau fugă. Dar acest lucru este valabil doar pentru crizele pe termen scurt.
Dar pentru că vorbim despre o ameninţare de lungă durată şi invizibilă, specialiştii vin cu sfaturi pentru a ne păstra psihicul sănătos.
Sistemul nervos uman este construit pentru a detecta pericolul. Descarcă adrenalină, încordează muşchii şi suntem gata să luptăm ori să fugim pentru a supravieţui. Însă o asemenea reacţie este valabilă pentru crize de scurtă durată. Iar noi, în contextul pandemiei, trăim astfel de episoade de mai bine de o lună.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Gaspar Gyorgy, psiholog: "În momentul în care organismul uman se confruntă cu un nivel mare de stres, creierul produce un hormon de stres numit cortisol. Pentru a echilibra compoziţia chimică a creierului în această perioadă e important să ne implicăm în activităţi care să faciliteze secreţia şi altor hormoni. De exemplu, nivelul de dopamină creşte în momentul în care noi avem un program planificat, pentru că dopamina se secretă când obiectivele nostre sunt îndeplinite. Facem mişcare, punem rufe la spălat, acestea sunt activităţi care într-adevăr vor consuma energie, dar cresc nivelul de dopamină pentru că avem satisfacția că am făcut o serie de lucruri."
Aşadar, ocupaţi-vă timpul cu tot soiul de activităţi - pentru a da o pauză creierului de la modul de supravieţuire în care acţionează. Care este epuizant pe termen lung şi distructiv la nivel imunitar.
În această perioadă simţim furie şi frică. Furia şi lupta sunt primele reacţii de apărare înscrise în sistemul nostru nervos. Atunci când realizăm însă că nu putem elimina pericolul prin luptă, ne simţim vulnerabili şi intră în acţiune cel de-al doilea sistem de apărare - adică frica şi fuga.
Bogdana Bursuc, psiholog: "Când ne lipseşte ceva, vine un protest, o revoltă şi energia asta rămâne chiar dacă eu mă prefac zen. Îmi dau dreptul să am furie. Să îţi dai voie să ai crize de plâns, unii manifestă furia prin plâns, că nu mai suporţi condiţia asta."
În această perioadă este nevoie şi de toleranţă la incertitudine. În realitate, nimeni nu ştie ce se va întâmpla mâine. Iar pentru a fi sănătoşi din punct de vedere psihic trebuie să fim toleranţi când vine vorba despre această incertitudine. Fără să încercăm să o controlăm prin - prea multe informaţii, prea multe teorii, prea multă mâncare, prin fumat, alcool sau orice alte substanţe.
Viorel Roman, psiholog: "Asta trebuie să facem toţi, să tolerăm incertitudinea asta pe care o traversăm. Toleranța incertitudinii e cea care trebuie să primeze acum - pur şi simplu că e un disconfort puternic. Făcând lucrurile pe care le facem şi înainte - îmbrăcându-ne dimineaţa, făcând duș."
Şi recomandarea generală, valabilă în cazul tuturor crizelor pe termen lung, este să reducem presiunea pe care o punem asupra noastră. Adică să avem zile în care să ne permitam să nu ştim, să nu fim în stare. Sunt vitale pentru sănătatea mentală - susţin specialiştii.
