Unde va fi construită cea mai mare bancă de seminţe din țară. „Mai valoroasă ca cea pentru aur”
Cea mai mare bancă de seminţe de legume din România va fi construită la Buzău. Acolo vor fi păstrate seminţe de soiuri româneşti, ţinute acum în condiţii improprii.
Cercetătorii spun că, în lipsa unui program naţional de conservare a soiurilor româneşti, multe au fost înlocuite de seminţe din import, iar agricultura noastră este dependentă de ele.
Cercetător: „Aici avem colecţiile de ardei capia, ardei iute, ardei gogoşar, vinete”.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Banca de seminţe pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale va fi construită în Buzău. Oraşul a fost ales pentru că acolo funcţionează, încă din anii '50, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură, care păstrează seminţe de mare valoare.
Costel Vânătoru, cercetător la Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru legumicultură: „În staţiune am reuşit să colecţionăm peste 10.000 de genotipuri, dintre care peste 2.000 numai la tomate. Vorbim despre populaţii locale, soiuri vechi, care acum nu mai sunt în circulaţie, au dispărut de multă vreme din cultură, le-am păstrat cu mare greutate, iar banca de gene ne-ar ajuta că aceste resurse să fie păstrate”.
Seminţele păstrate pot fi plantate din nou, dar au nevoie de condiţii speciale de creştere. Înfiinţarea băncii de gene va asigura păstrarea soiurilor româneşti într-un mediu controlat. Acum, seminţele stau în condiţii improprii, în cutii şi plicuri.
Costel Vânătoru, cercetător la Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru legumicultură: „Va trebui să avem şi laboratoare de cercetare cu aparatură modernă, pe urmă spaţii protejate, sere solare, unde să multiplicăm aceste seminţe, toate acesta costă şi vor trebui să fie făcute de o calitate bună”.
Banca ar putea costa „câteva milioane de euro”, estimează cercetătorul. Deocamdată, Guvernul abia a adoptat săptămâna aceasta actul de înfiinţare a băncii, deşi era promis încă de acum doi ani.
Cum la nivel naţional nu a existat un program de conservare a resurselor genetice naţionale, foarte multe soiuri s-au pierdut şi au fost înlocuite cu altele mai rezistente, de import.
Petre Daea, ministrul Agriculturii: „Suntem dependenţi de importul de seminţe. Banca aceasta de gene este mai valoroasă decât banca de aur. Într-un an, doi, trei, ea se va dezvolta tot timpul. Sunt bani şi pentru bancă, sunt bani şi pentru agricultura ţării, facem bani din agricultură pentru țară”.
La banca de gene din Suceava sunt păstrate seminţe de legume pe care nu le mai găsim pe câmpuri. De exemplu, cartoful albastru de Bucovina, popular în perioada interbelică, dar care a pierdut teren în favoarea hibrizilor aduşi din Occident, mai rezistenţi la dăunători.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
