Un tânăr ucrainean a scăpat cu viaţă după ce a fost torturat de soldaţii ruşi şi îngropat de viu alături de fraţii săi
Mikola Kulicienko, un tânăr ucrainean care a scăpat cu viaţă după ce a fost torturat de soldaţii ruşi şi îngropat de viu alături de ceilalţi doi fraţi ai săi, îşi prezintă povestea terifiantă pentru CNN, relatează News.ro.
„Este ca şi cum aş fi înviat”, „M-au lovit pe tot corpul cu o tijă de metal şi mi-au băgat ţeava unei arme în gură”, a mărturisit Mikola.
Soldaţii ruşi au apărut la uşa familiei Kulicenko după ce un convoi rus a fost bombardat, căutându-i pe responsabili. Medaliile militare ale bunicului lor şi geanta militară a lui Ievhen (decedat), care fusese paraşutist, i-au convins pe soldaţi că fraţii au ceva de ascuns. Mikola, Ievhen şi Dmitro au fost duşi într-o pivniţă unde au fost interogaţi şi torturaţi timp de trei zile.
Frații lui Mikola au fost bătuți și împușcați
Pe marginea unui drum din regiunea Cernihiv (nordul Ucrainei), Mikola arată mormântul nemarcat în care el şi cei doi fraţi ai săi au fost îngropaţi la trei săptămâni şi jumătate după ce trupele ruse au invadat Ucraina. Cei trei bărbaţi au fost bătuţi şi împuşcaţi, iar Mikola este singurul care a supravieţuit.
„Este ca şi cum aş fi înviat”, a mărturisit Mikola, în vârstă de 33 de ani, pentru CNN.
Până pe 18 martie, viaţa familiei Kulicienko nu suferise schimbări majore, în pofida faptului că ruşii ocupaseră satul Dovjîk, în care membrii familiei locuiau, de la începutul războiului. Apoi, când o coloană rusă a fost bombardată, soldaţii ruşi au început să îi caute în disperare pe responsabili. Aşa au ajuns la casa din scânduri de lemn unde locuiau Mikola cu cei doi fraţi ai săi, Ievhen şi Dmitro, şi sora lor, Irina, care încă nu se poate împăca cu gândul că nu a fost acasă în ziua aceea.
Trei soldaţi ruşi le-au ordonat fraţilor Kulicienko să îngenuncheze în curtea din faţă în timp ce au percheziţionat casa pentru a găsi un obiect care să demonstreze că fraţii au fost implicaţi în atacul asupra convoiul rus, a spus Mikola.
Potrivit lui Mikola, odată ce soldaţii ruşi au găsit medaliile militare care aparţinuseră bunicului lor şi geanta militară a lui Ievhen, care fusese paraşutist, soldaţii au fost convinşi că cei trei fraţii au ceva de ascuns.
Mikola, Ievhen şi Dmitro au fost duşi într-o pivniţă unde au fost interogaţi timp de trei zile, a declarat Mikola, care a continuat să spere că ruşii îi vor elibera, dar în a patra zi, starea lor de spirit s-a schimbat.
„M-au lovit în tot corpul cu o tijă de metal şi mi-au băgat ţeava unei arme în gură”, a afirmat el.
Mikola a fost torturar până și-a pierdut cunoștința
Împreună cu fraţii săi, Mikola a fost torturat până şi-a pierdut cunoştinţa. El spune că soldaţii ruşi i-au legat la ochi, le-au legat mâinile şi picioarele cu bandă adezivă şi cinci soldaţi ruşi i-au condus într-un vehicul militar pe un teren pustiu. Bărbaţii ucraineni au fost puşi să îngenuncheze, în timp ce erau legaţi la ochi, iar soldaţii ruşi au săpat o groapă.
Mai întâi, Mikola a auzit o împuşcătură în spatele lui, iar Dmitro, în vârstă de 36 de ani, cel mai mare dintre cei trei fraţi, a căzut la pământ. Apoi, l-a simţit pe Ievhen, cel mai mic (30 ani), căzând lângă el.
„Mă gândeam că eu sunt următorul”, a mărturisit Mikola, însă glonţul i-a intrat în obraz şi a ieşit pe lângă urechea dreaptă. Era conştient că singura lui speranţă de supravieţuire era să se prefacă că e mort.
Soldații ruși l-au îngropat de viu împreună cu cei doi frați ai săi
Soldaţii au aruncat trupurile lor în groapă, le-au acoperit cu pământ şi au plecat. Mikola nu poate spune cât timp a stat îngropat de viu, însă, deşi avea mâinile şi picioarele încă legate, a reuşit să iasă de sub cadavrul fratelui său mai mare şi să revină în lumea celor vii.
„Mi-a fost greu să respir, din moment ce Dima (Dmitro) stătea întins deasupra mea, dar folosindu-mi braţele şi genunchii, l-am putut împinge pe fratele meu mai mare pe marginea gropii şi apoi am ieşit afară”, a mai spus el.
A rătăcit slăbit prin întuneric pe câmpuri până la cea mai apropiată casă, unde o femeie l-a primit şi l-a îngrijit peste noapte, înainte să se întoarcă la sora lui, care îşi aştepta nerăbdătoare fraţii acasă la tatăl lor.
„M-am întors acasă şi acolo era Mikola. M-am uitat în ochii lui şi l-am întrebat unde sunt ceilalţi? A spus că ceilalţi nu mai sunt”, îşi aminteşte Irina, plângând.
Mikola spune că este un miracol că a supravieţuit. Cicatricile pe care le are pe obraz şi în spatele urechii sunt şi în ziua de astăzi vizibile.
„Am avut noroc... şi acum trebuie să continui să trăiesc. Această poveste trebuie să fie auzită de toată lumea, nu doar în Ucraina, ci în întreaga lume, pentru că astfel de lucruri se întâmplă şi acesta este doar unul la un miliard”, a mai spus Mikola.
Povestea lui Mikola a putut fi spusă doar după ce forțele ruse au părăsit regiunea Cernihiv
Precum în cazul altor presupuse crime de război comise de forţele ruse, povestea lui Mikola şi a fraţilor săi a putut fi dezvăluită doar după ce forţele ruse s-au retras din regiunea Cernihiv la începutul lunii aprilie.
De asemenea, abia după retragerea trupelor ruse Mikola a putut să înceapă să caute groapa din care a scăpat cu viaţă, pentru a le oferi fraţilor săi înmormântarea pe care o meritau.
Pe 21 aprilie, la o lună după ce, potrivit lui Mikola, fraţii săi au fost executaţi, Dmitro şi Ievhen au fost îngropaţi într-un mormânt îngrijit, în pământul care era din nou controlat de ucraineni.
Etichete: poveste, războiul din Ucraina,
