Tot mai puțini europeni susțin democrația în mod consecvent. Românii și francezi, printre cei mai dezamăgiți

Doar 36% dintre persoanele chestionate sunt susținători consecvenți ai democrației – apreciind dreptul la vot și recunoscând importanța echilibrului puterilor – potrivit sondajului realizat de European Movement, un grup de campanie care militează pentru o integrare mai strânsă și instituții mai solide în întreaga Uniune, scrie politico.eu.

Restul de 64% dintre persoane – peste 3.500 au fost chestionate în șapte dintre cele mai mari țări ale UE – au declarat că sunt susținători inconsecvenți ai democrației și sunt mai predispuși să spună că preferă un lider mai puternic, față de anii precedenți.

Studiul a constatat că valorile democratice sunt cele mai puternice în Suedia, unde 52% apreciază democrația. În toate celelalte țări, mai puțin de jumătate din populație este în favoarea democrației consecvente, procentul scăzând până la 30% în Franța și România. În Spania, doar unu din patru a exprimat în mod consecvent sprijinul pentru democrație.

„Procentul scăzut de sprijin consecvent pentru democrație este cu adevărat îngrijorător”, a declarat Petros Fassoulas, secretarul general al Mișcării Europene, pentru POLITICO Brussels Playbook.

Citește și

De la dictatura lui Stalin la funcții și matrici. A doua probă de la Bac a fost cu emoții. „Poate sunt eu pesimist”

„Asta nu înseamnă însă că concetățenii noștri sunt antidemocratici. Dar sunt dezamăgiți, lipsiți de putere și deziluzionați, tocmai lucrurile care seamănă semințele autoritarismului”, a adăugat el.

Rezultatele sunt în concordanță cu sprijinul crescând pentru partidele populiste și de extremă dreapta de pe întreg continentul, așa cum o demonstrează rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European de anul trecut, care au dat o lovitură partidelor mainstream din Franța și Germania în special.

Cu toate acestea, în același timp, studiul a relevat un sprijin considerabil pentru cooperarea europeană, inclusiv sprijinul pentru Ucraina și parteneriatele în domeniul apărării și al combaterii dezinformării.

Aproape jumătate dintre cei chestionați au declarat că doresc ca UE să-și integreze forțele armate pentru a răspunde amenințărilor crescânde din partea unor țări precum Rusia.

„Datele arată că este probabil momentul ca elitele politice din Bruxelles, Paris, Berlin și dincolo de acestea să conștientizeze faptul că mai multe persoane decât credeau doresc o armată a UE”, a afirmat Fassoulas.

Peste 66% din români cred că Ceaușescu a fost un lider bun

La 35 de ani de la căderea comunismului, nostalgia față de regimul totalitar atinge cote îngrijorătoare. Două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost lider bun pentru țară, iar unul din patru au negat crimele comunismului.

La întrebarea „Din câte cunoaşteţi sau aţi auzit, Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun sau un lider rău pentru România?”, 66,2% dintre cei chestionaţi au declarat că a fost un lider bun, potrivit sondajului realizat de INSCOP la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului.

24,1% afirmă că a fost un lider rău, 7,8% nu ştiu şi 2% nu răspund.

Datele cercetării-eveniment intitulate „Percepţia populaţiei cu privire la comunism. Reperele nostalgiei” au fost culese în luna iulie 2025, pe un eşantion de 1500 de respondenţi, cu o eroare de +/-2.5%.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „Explicația nu este legată doar de ceea ce primesc ca educație, informație de la părinți, de la bunici, ci este legată în mod direct de acest război informațional. Dacă navigăm puțin pe rețelele sociale Facebook, TikTok, vom vedea produse de înaltă calitate care glorifică, evident rostogolind minciuni grosolane, grotești, dar care glorifică un regim criminal, un regim care n-a adus foarte multe lucruri bune.”

Președintele Nicușor Dan a reacționat în mediul online, după ce a văzut sondajul: „Mă îngrijorează profund rezultatele studiului. Pentru a păstra democrația vie și relevantă, trebuie să combatem ferm dezinformarea, să redăm oamenilor încrederea prin politici publice corecte și să construim o societate în care dreptatea, echitatea și dezvoltarea reală să fie resimțite de toți cetățenii.”

Adrian Cioroianu, istoric: „Ar trebui să ne îngrijoreze acest lucru pentru că este un teren foarte fertil pentru liderii politici populiști. Așa cum în anul trecut am avut lideri politici care vorbeau cu fraze din Ion Antonescu, peste câțiva ani vom avea lideri politici care să-ți vorbească cu fraze din Nicolae Ceaușescu și unora să le placă.”

Articol recomandat de sport.ro

"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"