Tortionarul Alexandru Visinescu a fost trimis in judecata pentru crime impotriva umanitatii: "Erau torturati fizic si psihic"

Ultimul update: Sambata 21 Iunie 2014 06:55
Data publicarii: Miercuri 18 Iunie 2014 12:16
Categorie: Actualitate

Tortionarul Alexandru Visinescu, ajuns la 89 de ani, a fost trimis in judecata pentru crime contra umanitatii.

Barbatul este acuzat ca, in vremea cand era directorul Penitenciarului Ramnicu Sarat, a luat decizii care au dus la moartea unor detinuti din timpul regimului comunist.

Victimele erau batute, infometate, tinute in frig si lipsite de orice ingrijire medicala.

Procurorii arata, in rechizitoriu, ca in perioada 1956-1963, Alexandru Visinescu, in calitate de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, "a savarsit actiuni si inactiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivitatii reprezentata de detinutii politici incarcerati in acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrangerea grava a exercitarii acestora, pe motive de ordin politic".

In perioada in care la conducerea Penitenciarului Ramnicu Sarat a fost Alexandru Visinescu, detinutii erau supusi unor conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea lor fizica, fara sa li se asigure un minim de medicamente si fara sa li se acorde ingrijiri sau asistenta medicala adecvate, potrivit Parchetului instantei supreme.

"Totodata, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer catre spitalele penitenciar, degradarea starii de sanatate a condamnatilor prin lipsa hranei, lipsa incalzirii, pedepsele aplicate discretionar si abuziv, conditiile de detentie inumane, relele tratamente, bataia si alte violente, ignorarea adreselor si sesizarilor formulate de catre detinuti erau tot atatea actiuni menite a duce la exterminarea fizica a persoanelor incarcerate", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

Principalele categorii de detinuti aflate in penitenciar, asa cum reiese chiar dintr-o nota a lui Visinescu adresata Consiliului Securitatii Statului din anul 1967, erau: fosti conducatori in guvernele burghezo-mosieresti si in conducerile PNT si PNL, fosti conducatori ai diverselor organizatii subversive, foste cadre de conducere dupa 23 August 1944, foste cadre MAI dupa 23 August 1944, fosti conducatori ai diverselor secte religioase si alte cazuri mai izolate.

"Conditiile de viata din Penitenciarul Ramnicu Sarat, asa cum reies din documente si au fost descrise si de fostii detinuti, au creat premisele aparitiei unor afectiuni deosebit de grave, soldate in cateva cazuri cu decesul, proband natura abuziva si tratamentul neglijent aplicat de comandantul inchisorii, lt. col. (r) Visinescu Alexandru", au mai aratat procurorii in rechizitoriu.

Regimul impus de Visinescu in Penitenciarul Ramnicu Sarat nu asigura sub nicio forma conditiile minime de supravietuire pe termen lung, avand in vedere ca de cele mai multe ori sentintele se intindeau pe o perioada care depasea zece ani. "Decesul detinutilor survenea, astfel, in urma unui proces lent, dar eficace, prin care acestia erau torturati fizic si psihic", au precizat procurorii.

Din documentele studiate de anchetatori pana in prezent, au fost identificati 138 de detinuti care au trecut prin Penitenciarul Ramnicu Sarat in timpul mandatului lui Visinescu.

"De mentionat este si faptul ca regulamentele in materia conditiilor de detentie ce erau in vigoare in acea perioada alcatuiau doar premisele organizarii regimului de exterminare in penitenciare si colonii de munca, sau il imbracau intr-o forma oficiala, in timp ce masurile concrete luate pentru anihilarea detinutilor politici erau lasate in grija comandantilor de penitenciare si doar amendate prin ordine si recomandari neoficiale venite pe linie de partid", potrivit rechizitoriului.

Procurorii au precizat ca organizarea si functionarea regimului de exterminare, neputand fi reglementate prin acte oficiale, depindeau de eficacitatea si inventivitatea comandantilor de penitenciare, dar si de obedienta acestora si fidelitatea aratata fata de partid.

"Repartizarea la conducerea penitenciarelor se facea si prin raportare la calitatea detinutilor politici si interesul Partidului pentru eliminarea lor rapida. Se remarca faptul ca in cadrul Penitenciarului Ramnicu Sarat erau incarcerate preponderent personalitati ale vietii politice, lideri ai partidelor istorice, fapt ce a determinat necesitatea numirii unui comandant de penitenciar experimentat in reeducare si de incredere. Asa se explica duritatea extrema a comandantului Alexandru Visinescu si rezultatele tulburatoare obtinute in procesul de exterminare pus la punct de acesta", au mai scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

Dosarul va fi judecat de magistrati Curtii de Apel Bucuresti.

Alexandru Visinescu s-a nascut la Buzau, in 1925, si a fost comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat din anul 1956 si pana la desfiintarea inchisorii, in 1963, fiind si ultimul comandant al inchisorii, unde a murit, in urma torturilor, Ion Mihalache. Inainte de a fi numit in functia de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu a detinut pozitii in sistemul penitenciar, activand in unitatile Mislea si Jilava, la inceputul anilor '50.

Visinescu a lucrat in cadrul grupei operative a inchisorii in perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autoritatilor de a dezafecta penitenciarul Ramnicu Sarat l-a propulsat pe fostul comandant in functia de inspector in cadrul aparatului central al Directiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, intre 1965 si 1976, a detinut functii de conducere in cadrul inchisorilor Ploiesti si Ilfov si a predat la scoala de subofiteri de penitenciare.

In aprilie 2013, IICCMER anunta ca a identificat numeroase fapte cu posibile consecinte de natura penala comise de 35 de angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor in urma exercitarii functiilor in perioada 1950-1964. Persoanele investigate au varste cuprinse intre 81 si 99 de ani si locuiesc pe teritoriul Romaniei. Totodata, IICCMER informa atunci ca a intrat in posesia datelor de identificare, a numelor si adreselor exacte ale persoanelor in cauza.

Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instantei supreme inceperea urmarii penale si impotriva fostului comandant al coloniei de munca de la Periprava, colonelul in rezerva Ioan Ficior (85 de ani), tot pentru genocid, acuzatie reincadrata in infractiuni contra umanitatii, in acord cu prevederile din noul Cod penal. In 24 octombrie 2013, Parchetul instantei supreme a anuntat ca a dispus inceperea urmaririi penale fata de Ioan Ficior, pentru genocid, constand in aceea ca, in virtutea functiilor de comandant si loctiitor de comandant, detinute in perioada 1958-1963, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva detinutilor politici aflati in Colonia de munca Periprava.

Procurorii au aratat ca, din cauza conditiilor inumane din Colonia de munca Periprava (foame, frig, batai zilnice, lipsa conditiilor elementare de trai, neasigurarea conditiilor medicale necesare detinutilor bolnavi) si a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar si pentru muncitorii de profesie, numarul deceselor era foarte mare, fiind inregistrate 103 decese in perioada 1958 si 1963, cand la conducera unitatii a fost Ioan Ficior.

Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigatiilor in cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat in octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime si abuzuri politice in perioada in care a indeplinit functia de loctiitor pentru paza si regim (ianuarie 1954 - decembrie 1955) in cadrul Penitenciarului Gherla. "Alte persoane care au detinut functii de conducere in aparatul represiv urmeaza sa fie trimise in justitie in perioada urmatoare", preciza IICCMER.

In 11 februarie 2014, IICCMER a depus la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie un denunt formulat impotriva capitanului (r) Florian Cormos, pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii, constand in aceea ca, in virtutea functiei de comandant detinuta in perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a impus un regim de detentie inuman detinutilor aflati in Colonia de munca de la Cernavoda.

Tortionarul Alexandru Visinescu nu va mai fi judecat pentru genocid. Care sunt motivele procurorilor
Tortionarul Alexandru Visinescu nu va mai fi judecat pentru genocid. Care sunt motivele procurorilor
VIDEO PROTVPLUS.RO
GOSPODAR FARA PERECHE
Scandal mare in casa lui Vasile Boar. Afost intim cu Cristina?

01:27
GOSPODAR FARA PERECHE
Tomita ajunge singur acasa: "M-am simtit nu prost, ci foarte prost!"

01:38
GOSPODAR FARA PERECHE
Interzis celor slabi de inima! Dan Dicu face o demonstratie de echitatie care se lasa cu rani

01:32
GOSPODAR FARA PERECHE
Marin ii da sfaturi lui Dorin. Ce secret ascunde fostul gospodar fara pereche?

02:13
GOSPODAR FARA PERECHE
Se incing spiritele intre Rodica si Elena! Discutii aprinse au cele doua rivale

01:42
GOSPODAR FARA PERECHE
NEXT Intrigi noi, tandreturi si discutii aprinse in urmatorul episod Gospodar fara pereche.

01:10
DIVERTISMENT
Inima nu cere voie! Cunoaște-l pe Santiago!
Isi iubeste copiii si sotia, si desi intotdeauna mai distant, nu si-a imaginat ca o va gasi pe aceasta in bratele unui alt barbat pe care-l credea prieten. Pe Santiago il cunosti din 14 octombrie, de la 19:00 in noua telenovela „Inima nu cere voie”, la PRO 2.

00:20
DIVERTISMENT
Inima nu cere voie! Cunoaște-o pe Raquel
Pentru toti, viata ei parea perfecta. Nu si-a imaginat niciodata ca se va lovi de tradare, infidelitate sau ca va fi banuita de crima. Pe Raquel o cunosti din 14 octombrie, de la 19:00 in noua telenovela „Inima nu cere voie”, la PRO 2.

00:20
DIVERTISMENT
Inima nu cere voie! Cunoaște-o pe Carolina!
Destinul ei era sa fie mama, sotie, femeie de casa, insa o pasiune de nestapanit i-a dat viata peste cap. Pe Carolina o cunosti din 14 octombrie, de la 19:00 in noua telenovela „Inima nu cere voie”, la PRO 2.

00:20
LA MARUTA
Mama Nadiei Comaneci, dezvaluiri despre fiica sa
Interviu exclusiv acordat de mama Nadiei Comaneci

05:35
pesta porcina
Un nou caz de pestă porcină africană, confirmat în județul Giurgiu
Propagandă mincinoasă înaintea referendumului. Afișul pus pe un bloc din Timișoara
Urs, filmat cum distruge o ușă închisă cu lacăt. Paznicii s-au înarmat cu clopoțel și fluier
Decizia instanței în cazul lui Dasaev, principalul suspect în cazul baschetbaliștilor înjunghiați
Anchetă pentru ultraj la Arad, după ce doi poliţişti au fost bătuţi de un şofer
Procurorul general al României îi răspunde ministrului Dan: ”Anchetă imparțială”
Valentin Dragnea si Gina Tatulescu
Fiul lui Dragnea și soția sa ar fi fost agresați verbal pe stradă. Cei doi au depus plângere
Proprietarii de apartamente, obligaţi prin lege să vină la şedinţele de bloc
Ministrul Apărării, vizită oficială în SUA. Cu cine se va întâlni la Pentagon
Femeie din Iaşi, ucisă la o lună de la întoarcerea acasă, din Italia. Principalul suspect e soţul
Cum a ajuns o șoferiță din Cluj cu mașina în Someș. Șoferița a reușit să se salveze
Asistentă bătută cu pumnii de un grup de romi în fața spitalului. Ce i-a înfuriat