Serghei Şoigu, primele declarații după revolta lui Prigojin: "Rebeliunea a eşuat datorită loialităţii forţelor armate"

Planurile de destabilizare a situaţiei din Rusia, la sfârşitul lunii iunie, au eşuat în primul rând datorită loialităţii - faţă de jurământ şi faţă de datoria militară - de care a dat dovadă personalul forţelor armate ruse, a declarat ministrul Apărării din Rusia, Serghei Şoigu, citat de agenţia TASS.

"Nu pot să nu abordez o altă problemă, la care răspunsurile exhaustive au fost deja date de comandantul nostru suprem în funcţie (Vladimir Putin - n.r.). Este vorba despre tentativa de destabilizare a situaţiei din Rusia în perioada 23-25 iunie. Aceste planuri au eşuat în primul rând pentru că personalul forţelor armate a fost loial jurământului şi datoriei militare", a declarat ministrul în timpul unei teleconferinţe cu personalul superior al armatei ruse.

Şoigu a menţionat că provocarea nu a afectat "operaţiunea specială" din Ucraina, unde militarii au continuat să îndeplinească "cu curaj şi abnegaţie" sarcinile care le-au fost încredinţate. "Mulţumesc personalului pentru serviciul lor conştiincios", a spus ministrul rus.

Forţele armate ucrainene, care au lansat atacuri nereuşite timp de aproape o lună, nu au reuşit în nicio direcţie, pierzând aproximativ 2.500 de arme, a subliniat ministrul. Potrivit acestuia, Kievul a pierdut, printre altele, 16 tancuri Leopard, toate care au fost furnizate Ucrainei de Polonia şi Portugalia.

Citește și

Prima apariție a lui Serghei Șoigu după rebeliunea Wagner. Ministrul rus al apărării s-a dus în Ucraina | VIDEO

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

De-a lungul anilor, Evgheni Prigojin a devenit unul dintre oligarhii apropiaţi lui Putin, a încercat, împreună cu grupul său privat de mercenari să-i dea jos pe principalii conducători ai armatei ruse, ministrul Serghei Şoigu şi şeful Statului Major Valeri Gherasimov, cu care avea un conflict de lungă durată.

Complotul lui Prigojin presupunea capturarea celor doi, atunci când aceştia urmau să viziteze o regiune de la graniţa cu Ucraina, a scris Wall Street Journal. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a aflat însă de complot cu două zile înainte ca acesta să fie pus în aplicare, forţându-l pe Prigojin să îşi schimbe planurile în ultimul moment şi să pornească în schimb în marş spre Moscova. Mercenarii Wagner au preluat controlul asupra unei baze militare cheie din oraşul Rostov pe Don, iar trupele se apropiau de capitala rusă când Prigojin a pus capăt revoltei, graţie unei medieri a liderului din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, acolo unde Prigojin a primit, de altfel, exil.

Au existat speculaţii cu privire la rolul unor comandanţi ruşi în momentul în care revolta s-a declanşat, în seara zilei de 23 iunie. Astfel, comandantul forţelor aeriene ruse, generalul Serghei Surovikin, ar fi ştiut despre planurile lui Evgheni Prigojin de a se răzvrăti împotriva conducerii militare ruse. Surovikin a făcut apel la Prigojin să oprească revolta la scurt timp după ce aceasta a început, într-un mesaj video în care a lăsat să se înţeleagă că este de partea lui Putin. Însă începând de a doua zi generalul Surovikin nu a mai fost văzut în public, iar pe surse a apărut informaţia că ar fi fost arestat.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5