Românii mănâncă cele mai puține fructe și legume din UE, deși țara are un potențial agricol uriaș
Deși avem un potențial agricol uriaș, mâncăm cele mai puține fructe și legume din toată Uniunea Europeană.
Potrivit Eurostat, în trei sferturi din farfuriile noastre nu prea vezi morcovi sau ardei. De vină sunt prețurile, reclama, cumpărătorii. Multe legume și fructe vin din alte țări, pentru că ale noastre nu s-au prea făcut.
Degeaba sunt rânduite cu grijă pe tarabe legumele și fructele. Clienții le ocolesc. De sărbători, caută în primul rând carne.
Reporter: „Cât de des mâncați fructe și legume?”
Femeie: „Mhm, mai rar.”
Cristina Lungu, comerciant: „Destulă marfă se aruncă, se strică.”
Parcă în ciuda celor din piețe, la măcelării cozile se întind până afară.
Femeie: „Trebuie să cumpărăm ceva proaspăt. Niște carne de porc, cârnați.”
Datele Eurostat arată că aproape 75% dintre români nu mănâncă nici măcar o porție de legume sau de fructe pe zi, în vreme ce media Uniunii Europene este de 33%.
Consumul de fructe și legume în România
73,6% – 0 porții pe zi
24% – între 1 și 4 porții pe zi
2,4% – 5 porții pe zi, potrivit Eurostat
Organizația Mondială a Sănătății ne recomandă să mâncăm zilnic cel puțin 400 de grame de fructe și legume, echivalentul a cinci porții. Însă doar 2,4% dintre români ating această țintă, procent care ne plasează la coada clasamentului european.
Porții de legume și fructe pe zi
Irlanda – 33%
Țările de Jos – 29%
Danemarca – 23%
Media UE – 12,4%
Slovenia – 5,3%
Bulgaria – 5%
România – 2,4%, potrivit Eurostat
Larisa Rusu, nutriționist: „Lipsa consumului de fructe și legume adecvat pe termen scurt duce la probleme digestive, pentru că lipsesc fibrele. Ne scade imunitatea. Probleme asupra sistemului cardiovascular, bineînțeles, în special apariția colesterolului, trigliceridele crescute și așa mai departe.”
Nu prea mâncăm, dar nici nu producem cât ar trebui. Deși deținem 8% din terenul agricol al Uniunii, recolta noastră de legume reprezintă doar 2% din total.
Ion Cioroianu, Asociația Fermierilor din România: „Aceste condiții climatice, care înseamnă secetă, îngheț târziu, adică primăvara, și călduri intense, mai ales arșița, reduc foarte mult culturile de legume și fructe. Nu avem capacități de depozitare, de procesare.”
De aceea, suntem dependenți de importuri, care stabilesc însă și prețurile de pe piață, de multe ori inaccesibile. Așadar, nu doar apetitul este de vină, ci și buzunarul.
